Alexandra SMEDOIU - Interviuri - Asigurari - Totul despre asigurari - Piata asigurarilor din Romania...

english   


Cauta stiri
HomePiata AsigurarilorProtectia consumatorilorDespre asigurariEvenimentePublicatiiRadiowww.xprimm.com
 ASF 
 Asiguratori 
 Brokeri 
 Date financiare 
 Organizatii 
 Va recomandam 
 Cariere 
 Job 
 PAD-PAID 
 Opinii 
 Dezbateri 


Bucuresti
-1
1 EUR = 4.6552 RON
1 USD = 3.7813 RON










RFI

Interviuri

Arhiva

Alexandra SMEDOIU, Membru in Consiliul Director, CFA Romania


Viitorii pensionari din Romania vor avea de pierdut nu doar din sumele care nu vor fi virate in conturile lor, ci si din lipsa randamentelor pentru respectiva contributie.

XPRIMM: Cum ati caracteriza anul 2017 din punct de vedere al cresterii economice din Romania? In acelasi timp, ne intereseaza si evolutia pe care o prognozati pentru 2018.
Alexandra SMEDOIU:
Anul 2017 a fost unul marcat de contradictii. Pe de o parte, avem o crestere economica peste asteptari si una din cele mai mari din Uniunea Europeana (7% fata de aceeasi perioada a anului trecut, conform datelor INS). Pe de alta parte, observam deteriorarea unor indicatori - aici ma refer la cursul de schimb, la ratele dobanzilor si, mai recent, chiar la inflatie, pe fondul accentuarii unor dezechilibre macroeconomice.

Intrebarea este: cresterea economica a Romaniei este sustenabila si indica o evolutie pozitiva pe termen lung? Pentru a raspunde acestei intrebari, trebuie sa punem in context cativa factori:
  • Uniunea Europeana inregistreaza de asemenea o rata foarte buna de crestere a Produsului Intern Brut, ceea ce inseamna ca traversam la nivel regional o perioada economica foarte buna; economia Romaniei este dependenta de evolutia economiei Uniunii Europene, din trei motive principale: (i) Uniunea Europeana este cel mai important partener de schimburi comerciale, (ii) in Uniunea Europeana lucreaza majoritatea romanilor plecati in strainatate, ceea ce constituie o sursa importanta de capital pentru economia noastra, prin remiterile periodice ale acestora, si (iii) Uniunea Europeana este deopotriva si o sursa de fonduri de investitii, atat prin programele de finantare nerambursabila (fondurile structurale si de coeziune), cat si prin investitori privati. Prin urmare, ne aflam oricum intr-un context foarte bun la nivel regional.
  • Care este sursa cresterii economice peste asteptari: in principal consumul, dar si productia industriala, luand in calcul tocmai contextul european favorabil. Era si normal sa fie asa, datorita masurilor bugetare si fiscale puternic pro-ciclice implementate anul acesta (reducerea cotei de TVA, cresterea salariilor bugetarilor, eliminarea unor alte taxe la inceputul anului). In principiu, cresterea bazata pe consum nu ar fi o problema daca consumul ar fi directionat catre produse romanesti si daca ar fi dublat si de o crestere in tandem a investitiilor. Din pacate insa, cresterea din consum s-a dus preponderent catre achizitii din export (a se vedea accentuarea deficitului balantei comerciale si evolutia ingrijoratoare a acestuia). In plus, investitiile guvernamentale au scazut, iar investitiile private s-au redus si ele, chiar daca nu cu aceeasi magnitudine. Acest dezechilibru al balantei comerciale explica si evolutia recenta a cursului euro / leu. Pentru ca importam mai mult, exista o cerere mai mare de euro, in detrimentul monedei nationale. In schimb, daca cresterea salariilor ar fi fost fundamentata pe o crestere a productivitatii, acest lucru nu s-ar fi intamplat. Cresterea cursului ar putea fi contracarata de cresterea dobanzilor la leu, insa aceasta ar fi in detrimentul unei importante parti a populatiei si ar diminua cererea de consum si investitii, deci ar scadea cresterea economica, ar creste somajul etc.
Prin urmare, cresterea economica a Romaniei, desi de admirat, trebuie privita in perspectiva. Economia Romaniei este, din punctul meu de vedere, in continuare sensibila la eventuale socuri externe. Iar cand dobanzile sunt deja mici, masurile de politica monetara care pot fi luate pentru a contracara o eventuala inrautatire a conjuncturii economice sunt destul de reduse.

XPRIMM: O schimbare importanta pentru Romania este reprezentata de modificarea Codului Fiscal. In acest context, spuneti-ne care apreciati ca vor fi principalele efecte asupra mediului de business si asupra angajatilor?
A.S.:
Privesc cu preocupare schimbarile legislatiei fiscale, din doua motive. Exista ingrijorarea ca aceste masuri puternic pro-ciclice (adica stimuleaza economia intr-o perioada in care ea oricum creste), ar putea amplifica dimensiunea unei crize venite pe filiera externa. Al doilea motiv este ca aceste modificari creeaza confuzie in randul investitorilor, in randul mediului de afaceri in general. Iata ca suntem aproape de finalul anului, iar firmele inca nu stiu ce costuri fiscale sa-si prinda in bugetele de venituri si cheltuieli pentru anii urmatori. Uneori, predictibilitatea este mai buna chiar decat reducerea fiscalitatii. Daca reducerea fiscalitatii nu urmeaza o directie clara si nu este dublata de cresterea capacitatii de colectare a veniturilor bugetare (adica diminuarea evaziunii fiscale), orice reducere actuala de impozite si taxe poate veni cu o nota de plata mai mare in viitor, prin taxe mai mari.

Ma refer in principal la transferul contributiilor sociale de la angajat la angajator, concomitent cu reducerea cu cateva puncte procentuale a acestora. Pentru a pastra un salariu net similar cu cel din prezent, firmele trebuie sa mareasca salariul brut. Daca fac acest lucru, iar anul urmator aduce o alta surpriza fiscala (de exemplu, marirea cotei de contributie a angajatorului), firmele vor fi puse in situatia de a avea costuri salariale mai mari, pentru ca diminuarea salariului brut nu mai poate fi realizata. In plus, costurile sunt cu mult mai mari pentru cei care activeaza in domeniul IT, cat si pentru industriile care angajeaza salariati cu salariul minim, avand in vedere anuntata crestere a salariului minim de la 1.450 lei la 1.900 lei, o crestere de peste 30%! (Sigur, contrabalansata de acest transfer al contributiilor sociale de la angajator la angajat.)

XPRIMM: Care prognozati ca ar putea fi impactul noului Cod Fiscal pentru industria de asigurari - companii de asigurari, brokeri de asigurari, angajati, PFA-uri, agenti ai companiilor si brokerilor (care sunt platiti si la comision) etc.?
A.S.:
Aici as face precizarea ca toate neajunsurile pentru companii se aplica si angajatorilor din sectorul asigurarilor, in ceea ce priveste angajatii. Pe de alta parte, cei care lucreaza pe baza de comision sunt un bun exemplu de categorie care va fi afectata de noile masuri. Persoanele fizice autorizate sau independente, modele de organizare utilizate pe scara larga in industria asigurarilor, vor plati mai multe taxe incepand de la 1 ianuarie 2018, datorita faptului ca nu vor mai beneficia de scutirea de contributii sociale, daca au si alte categorii de venituri.
O alta modificare este necesitatea platii contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru veniturile din dobanzi, care ii afecteaza pe detinatorii de polite de tip unit-linked.

XPRIMM: Dar in cazul reducerii contributiei la Pilonul II (de la 5,1% la 3,75%) care considerati ca vor fi consecintele?
A.S.:
In primul rand, vorbim de scaderea pensiilor viitorilor pensionari, un fenomen extrem de ingrijorator, avand in vedere gradul rapid de imbatranire a populatiei, fenomen specific nu doar Romaniei, ci intregii Uniuni Europene. Sa nu uitam ca Romania s-a angajat, prin Programul de Convergenta pentru perioada 2015 - 2018, sa mareasca cota de contributie la sistemul privat de pensii la 6%.

Pensiile actuale sunt platite in proportie de doua treimi din contributiile actualilor salariati, iar o treime din imprumuturi guvernamentale. De aceea vor exista presiuni din ce in ce mai mari pe bugetul asigurarilor sociale de stat, iar pensia privata va fi o sursa importanta de venit pentru a asigura un trai decent milioanelor de pensionari.

Viitorii pensionari din Romania vor avea de pierdut nu doar din sumele care nu vor fi virate in conturile lor, aproximativ 300 milioane euro (calculat la valoarea contributiilor din 2016), ci si din lipsa randamentelor pentru respectiva contributie. Cei 300 milioane euro sunt estimati pentru anul 2018, reprezentand diferenta din reducerea cu 1,35% a contributiei.

Pensia publica nu ofera un randament celor care vireaza contributiile obligatorii, intrucat aceste contributii nu sunt investite in conturile individuale ale acestora, ci sunt utilizate pentru achitarea obligatiilor curente.
In schimb, fondurile de pensii administrate privat - Pilonul II au avut rezultate foarte bune de la lansare si pana in prezent (2008 - 2017), randamentul mediu anualizat fiind de aproximativ 10%, printre cele mai mari din regiune*.

Diferenta dintre Pilonul I si Pilonul II de pensie este diferenta dintre a trai pe credit, in conditiile demografice actuale, si a economisi si investi pe termen lung pentru a crea venituri suplimentare.

XPRIMM: Pe langa scaderea pensiilor, ar putea exista jucatori care vor iesi de pe aceasta piata?
A.S.:
Reducerea contributiei inseamna automat si reducerea comisioanelor de administrare (in prezent de 2,5% din valoarea activelor nete ale fondurilor de pensii). In aceste conditii, sigur ca este posibil ca unii din cei sapte administratori de fonduri de pensii din piata sa se retraga. Acesta ar fi un lucru daunator, atat pentru perceptia asupra atractivitatii investitionale, cat si pentru piata de capital, fondurile de pensii fiind cei mai mari investitori la Bursa de Valori Bucuresti (BVB).
As mai dori sa precizez faptul ca activele fondurilor de pensii Pilon II sunt aproape 90% investite in Romania, in titluri de stat si pe piata de capital, deci fondurile private sunt un investitor strategic, cel mai mare de pe piata de capital.

XPRIMM: Cum se vad aceste schimbari fiscale din punctul de vedere al investitorilor straini? Estimati ca acestia ar putea sa isi regandeasca planurile de dezvoltare in Romania?
A.S.:
Vorbeam inainte de predictibilitate. Toate aceste miscari de forte nu sunt vazute cu ochi buni de investitorii straini. Mesajul este clar: venim in Romania, avem incredere in piata de aici, dar avem o viziune pe termen lung si ne dorim un sistem fiscal care sa incurajeze investitiile, nu consumul, si care sa ne ofere confortul de a nu fi nevoiti sa suportam costuri neprevazute initial.

*Inflatia medie anualizata in perioada 2008 - 2017 s-a situat in jurul valorii de 3%. Deci randamentul a acoperit inflatia si a adus un profit real participantilor, care va fi achitat acestora odata cu pensia privata. Desi performantele trecute nu reprezinta o garantie pentru cele viitoare, comparatia intre o contributie care este investita pe piata, in contul participantului, nu suporta o comparatie cu contributia la sistemul public de pensii.

Interviul a fost publicat in Editia Speciala din decembrie-ianuarie a Revistei PRIMM - Asigurari&Pensii.


Editor: Andreea RADU | Publicat pe 17.01.2018 | 1905 vizualizari




Comenteaza acest articol
0 comentarii

DISCLAIMER: Dupa trimiterea comentariului, acesta va fi aprobat de un moderator. Vor fi publicate doar comentariile pertinente, la obiect, legate de continutul prezentat in material. Nu vor fi publicate comentariile care includ cuvinte obscene, atacuri la persoane/ institutii, atacuri si jigniri aduse autorului materialului, injurii aduse celorlalti cititori care au postat un comentariu, anunturi publicitare. Ne rezervam dreptul de a edita sau de a elimina complet orice comentariu care nu corespunde acestor principii. Site-ul 1asig.ro si Media XPRIMM nu-si asuma responsabilitatea juridica pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Atentie! Campurile "Comentariu" si "E-mail" sunt obligatorii
Nume:
Daca nu sunteti logat, numele dumneavoastra va aparea cu sufixul '(Anonim)'. Pentru a va autentifica, click aici
Daca sunteti logat si nu completati campul nume, va aparea automat numele dumneavoastra cu care v-ati inregistrat pe site
E-mail:

Comentariu:
< 10.000 car.

  Cod de securitate
Introduceti codul din imagine:




PAID

OMNIASIG




























Copyright 2018-2017 (c) 1asig.ro
powered by Media XPRIMM