1asig.ro
1asig.ro
federatia roaman de bowling

Bogdan PIRVU, Director General, FATA Asigurari


Agricultura romaneasca a cunoscut o evolutie semnificativa in ultima vreme. De aceea, nu putini sunt asiguratorii care au acordat, de la un an la altul, o tot mai mare atentie si importanta sectorului asigurarilor agricole.

XPRIMM: Se discuta des,  in ultima vreme,  despre fondurile mutuale. Cum apreciati aceasta forma de protectie a fermierilor?
Bogdan PIRVU:
Necesitatea de protectie exista si, in mod special, nevoia de a asigura riscurile catastrofale. Companiile de asigurari au incetat sa mai preia in asigurare aceste riscuri inca din 2002, cand a fost adoptata si a devenit operationala  Legea nr. 381 privind acordarea despagubirilor in caz de calamitati naturale in agricultura, prin care statul despagubea aceste riscuri catastrofale si care a functionat 4-5 ani. Am trecut prin toate fenomenele: de doua ori seceta, o data inghet, inundatii, ramanand dupa aceea un vid - noi am continuat sa asiguram si sa despagubim riscurile standard, in special grindina, ploi torentiale, furtuna, incendiu si ingheturile tarzii si timpurii, in timp ce riscurile catastrofale (seceta, inundatii si gerul de iarna) nu sunt despagubite de  nimeni si genereaza dificultati pentru fermieri.

In acest moment, fermierii nu sunt atat de vehementi cand vine vorba de aceste probleme pentru ca venim dupa niste ani buni in care precipitatiile s-au situat in parametri normali si gandul la seceta este undeva departe. Acest fenomen natural reprezinta insa in continuare un risc major, producand pierderi colosale atunci cand se manifesta. Asadar, fondurile mutuale intentioneaza sa intre pe aceasta nisa de asigurare a acestor riscuri catastrofale, dar ne aflam inca  intr-o faza incipienta, avand in vedere ca pana in acest moment nu este foarte bine definit cadrul de functionare. Nu avem in acest moment o idee clara despre forma in care acestea vor proteja, vor despagubi si vor acorda compensatii fermierilor pentru aceste riscuri, in schimbul unei prime.

Fermierul trebuie sa aiba o contributie la fondul mutual,  in schimbul careia urmeaza sa fie protejat de anumite riscuri. In opinia mea, contributiile ar urma sa fie  structurate pe diverse categorii: un prim palier - pentru incident de mediu (poluare), un palier superior - care sa cuprinda inundatiile si,  in sfarsit, un palier tert care sa includa seceta si inghetul de iarna. Pe toate aceste paliere trebuie sa existe o contributie pentru fermieri, o cota de prima in relatia fond-fermier.
Nu in ultimul rand insa, se pune problema reasigurarii. Este greu de inteles in ce forma despagubeste acel fond, mai ales ca pornim de la certitudinea ca seceta poate afecta toata tara sau o regiune foarte extinsa. Daca respectivul fond mutual este format din fermieri care exploateaza 20% din suprafata arabila si toti acestia au cumparat riscul de seceta care s-a produs in anul acela, pana unde poate merge despagubirea?

XPRIMM: Dar reasiguratorii cum se raporteaza la aceste riscuri? In momentul de fata le iau in acoperire sau nu?
B.P.:
Nu. Sunt statistici pe care reasiguratorii externi le au cu privire la zonele climatice. In plus, in Romania, riscurile acestea se manifesta mult mai pregnant decat in Europa de Vest. Reasiguratorii neacceptand seceta, nici noi nu o putem lua in asigurare.

XPRIMM: O solutie viabila ar fi una care sa imbine partea de mutualitate cu asigurarile traditionale?
B.P.:
Noi vom continua sa vindem acoperirea pentru aceleasi riscuri ca si pana acum, la tarifele stabilite conform calculelor noastre. Pentru riscurile acoperite vom plati despagubiri in cazul producerii lor si, bineinteles, ar fi un lucru bun ca fermierul sa poata adera la un fond care sa il protejeze si pentru riscurile catastrofale.

XPRIMM: Fermierii mari inteleg importanta asigurarii? Sunt deschisi sa discute cu dumneavoastra?
B.P.:
Fermierii ar vrea sa se asigure, iar cei mari cu siguranta ar cumpara protectie si pentru aceste riscuri catastrofale. In ceea ce priveste tarifele practicate, trebuie spus ca acestea sunt foarte mici, nesustenabile, ceea ce ne aduce pierderi pe aceasta linie.  In Europa de Vest (Italia, Franta) tariful de prima este de 5-7% pentru riscurile standard, in vreme ce la noi grindina se asigura pentru 1-1,5% cota de prima. Nivelul tarifelor pleaca de la concurenta, ceea ce desigur ca fermierilor le convine, rezultand un cost redus. In plus, asigurarea facultativa a fost subventionata cu 50% de catre stat, ajungand practic sa platesti mai nimic. Cand am intrat in aceasta piata, vindeam asigurarile de culturi cu 4% cota de prima (pe cele standard), la care se adaugau inca 4% pentru riscurile optionale. Nu toti faceau astfel de asigurari, dar este surprinzator cum s-a ajuns de la 4-3,5% cota de prima, la 1%.

Explicatia o stim: criza a afectat foarte mult piata asigurarilor generale, in special din cauza pietei auto care s-a prabusit - autoturismele nu s-au mai vandut, parcul auto invechindu-se a ajuns sa prezinte un risc mare. In ciuda tuturor acestor dificultati in economie, agricultura a mers bine iar fermierii au avut unii dintre cei mai buni ani.

XPRIMM: Ca daunalitate pe linia asigurarilor agricole, ce inseamna un an pagubos? Nu ma refer neaparat la daune platite, ci la conditiile meteo?
B.P.:
Compania FATA Asigurari are 8 ani pe piata, dintre care se disting  2012 si 2013 ca fiind cei mai buni ani. Daca in 2011 am avut rata daunei 32%-33%, in 2012 a urcat la 52%. Au fost daune, le-am platit si, cand ai un astfel de an bun, relaxezi conditiile. In anii 2009 si 2010 rata daunei a fost si de 170%-140%.  Din punct de vedere al preturilor, FATA Asigurari vinde cel mai scump asigurarile agricole pe piata si,  cu toate acestea,  isi mentine clientii si o pozitie de varf in topul asiguratorilor, pentru ca noi ne-am creat o imagine de asigurator serios, care plateste daunele cand este nevoie, si fermierul apreciaza acest aspect mai mult decat un pret foarte scazut la asigurare.

XPRIMM: Credeti ca, in lipsa subventiei, nivelul de asigurare ar fi acelasi?
B.P.:
Da, cei care se asigura acum (25-30%) sunt fermierii adevarati, care stiu cum se practica aceasta meserie. Sunt ferme cu exploatatii de peste 500 pana la 2.000 hectare care s-au dezvoltat, care sunt stabile si au acces la credite, s-au tehnologizat si investesc mult in cultura. Asigurarile sunt ceva firesc pentru ei si nu ar renunta la acest tip de protectie.

| Publicat pe 03.07.2014 | 5897 vizualizari
Share |