Catastrofele - un risc inca subasigurat - Tendinte - Asigurari - Totul despre asigurari -...

english   


Cauta stiri
HomePiata AsigurarilorProtectia consumatorilorDespre asigurariEvenimentePublicatiiRadiowww.xprimm.com
 Ghid Asig 
 Dictionar 
 Lex 
 Sondaje 
 Tendinte 


Bucuresti
-3
1 EUR = 4.4980 RON
1 USD = 4.2098 RON
















RFI

Tendinte

Full screen Print E-mail Font | Inapoi | Arhiva

Catastrofele - un risc inca subasigurat


Pierderile economice cauzate de catastrofe naturale s-au ridicat, in prima jumatate a anului 2016, potrivit calculelor MUNICH Re, la 70 miliarde dolari, o cifra sensibil superioara celei din aceeasi perioada a anului precedent, de 59 miliarde dolari. Ceea ce a ramas aproape neschimbat este procentul daunelor asigurate, care nu depaseste 38% din total. In Europa, daunele totale cauzate de furtunile care au afectat continentul s-au ridicat la circa 6,1 miliarde dolari (5,4 miliarde euro), volum din care circa 50% reprezinta daunele asigurate. In Statele Unite, daunele totale s-au ridicat la circa 17 miliarde dolari, din care 11miliarde dolari daune asigurate.

Intr-un cadru mai larg, datele statistice publicate de SWISS Re arata ca anul trecut pierderile economice inregistrate ca urmare a catastrofelor naturale si a evenimentelor produse de actiunea umana (terorism, accidente industriale sau de transport, incendii etc.) s-au ridicat la 92 miliarde dolari, pentru un total de 353 de evenimente cu caracter catastrofal, din care 198 de origine naturala (80 miliarde dolari).

In timp ce, in ansamblu, evenimentele catastrofale de origine naturala sunt cele mai numeroase si totodata responsabile de cea mai mare parte a pierderilor, cele mai mari valori ale daunelor inregistrate per eveniment vin din zona activitatii umane. In 2015, cele doua explozii inregistrate in august, in portul chinez Tianjin, au condus la cel mai costisitor dezastru al anului, cu pierderi totale estimate intre 2,5 si 3,5 miliarde dolari.

Per ansamblu, desi daunele totale inregistrate in ultimii ani se situeaza usor sub media ultimilor 30 de ani sau a ultimului deceniu, este ingrijorator faptul ca proportia pierderilor asigurate ramane scazuta, in apropierea pragului de 40%, si sever mai redusa in zonele lumii cu o industrie de asigurari emergenta si/sau nivel de trai mai scazut. Cu alte cuvinte, chiar daca realitatea curenta demonstreaza o incidenta crescuta a fenomenelor naturale cu urmari catastrofale, deficitul de asigurare se mentine, fenomen ce poate pune in pericol securitatea financiara a indivizilor si statelor deopotriva.

O provocare "naturala" si nu numai


Despre incalzirea globala si schimbarile climatice generate de aceasta, precum si despre efectele economice ale acestor schimbari s-au scris nenumarate studii in ultimii ani. Contestate de o parte a lumii politice, aproape unanim acceptate de lumea stiintifica, schimbarile aduse de incalzirea globala se fac deja simtite pe tot globul, in viata de zi cu zi: furtuni puternice, cu intensitati a caror incidenta era apreciata anterior la 100 sau 200 de ani, sunt pe cale sa devina un eveniment "normal", afectand anual viata si proprietatile a milioane de persoane pe toate continentele; valuri de caldura extrema, incendii de vegetatie greu de stapanit, perdele distrugatoare de grindina sau seceta extrema fac parte, de asemenea, din "cotidian".

Un studiu publicat de Nature Climate Change Journal arata ca episoade de inundatii extreme care in prezent au o frecventa de revenire de aproximativ o data la 50 de ani, ar putea interveni in viitorul apropiat la perioade 30 de ani, in timp ce varfurile valorice, de pierderi extreme, a caror frecventa de revenire este in prezent de circa 16 ani, ar putea sa apara in fiecare deceniu. Ca atare, cu un ciclu mult scurtat de inundatii si pierderi extreme, valoarea daunei medii anuale inregistrate in Europa ar putea creste la orizontul anului 2050 la circa 23,5 miliarde euro, valoare de 3,8 ori mai mare decat media actuala, de 4,9 miliarde euro.

Pe segmentul dezastrelor provocate de actiunea umana (engl. man-made disasters), cresterea densitatii de locuire si a valorii activelor joaca principalul rol in inregistrarea unor pierderi de valori din ce in ce mai ridicate. De remarcat insa ca, daca in termeni valorici, cresterea inregistrata pe parcursul ultimelor decenii a fost exponentiala, progresul tehnologic n-a produs schimbari majore in ceea ce priveste natura riscurilor - cele mai frecvente si importante daune se produc inca din cauze "clasice", ca exploziile, incendiile sau avarierea mijloacelor de transport, fara o legatura directa cu noile industrii dezvoltate pe parcursul ultimelor decenii. Accentul s-a mutat insa, intr-o oarecare masura, de la pierderea de vieti umane, la pagube exclusiv materiale. Altfel spus, daca pe de o parte noile industrii nu par sa fi introdus riscuri noi - cu exceptia celui cibernetic -, pe de alta parte tehnologiile moderne au generat sisteme de protectie si control care, chiar daca nu reusesc sa excluda complet eroarea si riscurile, isi indeplinesc cel putin rolul de avertizare si protectie, reducand sensibil numarul victimelor umane.

O componenta care a suferit schimbari majore este cea a extinderii geografice a impactului evenimentelor - riscuri manifestate intr-o parte a globului putand produce, in conditiile globalizarii productiei industriale, efecte la mare distanta, in special prin intreruperea lanturilor de aprovizionare a unor industrii. Ca atare, clauzele de Business Interruption capata o noua greutate in economia asigurarilor, necesitand un permanent efort de adaptare la realitatile economice curente si implicand totodata o mult mai mare complexitate in activitatea de desdaunare.

Riscul cibernetic - singurul risc cu adevarat nou si foarte important introdus de progresul tehnologic - , reprezinta o provocare in crestere si pune, in multe privinte, probleme cu totul noi atat in materie de preventie, cat si in cuantificarea efectelor. Intr-o lume care devine cu fiecare zi mai interconectata, in care procese si tehnologii - de la cele mai simple, pana la cele de importanta strategica -, sunt controlate la distanta prin mijloace informatice, riscul accesarii "criminale", prin atac cibernetic, imbraca uneori forme greu de anticipat si evaluat. Nu de putine ori, astfel de atacuri se pot incadra in sfera terorismului, desi originea lor este greu de stabilit.

In sfarsit, terorismul reprezinta el insusi un risc in permanenta "miscare" si evolutie. Evenimentele recente din Paris, Bruxelles, Nisa, Munchen etc. demonstreaza o "schimbare de stil" in activitatea terorista, de la atacurile de amploare, producatoare de daune materiale semnificative, la actiuni de tip "lup singuratic", soldate cu daune materiale modeste, dar cu numeroase victime umane si pierderi economice "colaterale" care se pot ridica in final la sume importante. Raspunsul autoritatilor la astfel de atacuri, de regula prin izolarea pentru o perioada a cartierelor/suburbiilor vizate, impiedica functionarea normala a afacerilor din perimetrul afectat, accesul angajatilor, furnizorilor si clientilor fiind cel putin ingreunat, daca nu imposibil. Mai cu seama pentru firmele mici - sa nu uitam ca astfel de atacuri au loc de regula in zone comerciale - turistice, populate de mici localuri sau magazine -, o astfel de intrerupere se poate dovedi fatala daca asigurarea nu contine clauze specifice.

Solutii, solutii...

Din perspectiva asigurarilor, "noul normal" - dupa cum definea Banca Mondiala peisajul incidentei si intensitatii crescute a fenomenelor meteorologice extreme -, n-a determinat o schimbare vizibila de atitudine a indivizilor in sensul constientizarii nevoii sporite de protectie. Pentru moment, interesele detinatorilor de proprietati raman cel mai bine protejate in pietele unde exista o schema nationala de asigurare dedicata, fie ea obligatorie sau nu.

Cea mai mare parte a statelor europene foloseste un model de asigurare facultativa a proprietatii, in cadrul caruia primei de asigurare de baza i se suprapune obligatoriu un supliment de prima destinat acoperirii riscurilor catastrofale. Riscurile catastrofale luate in considerare difera de la tara la tara, functie de conditiile climatice si geomorfologice locale. Riscul de inundatie este asociat asigurarii facultative de baza in 10 state europene (Belgia, Cehia, Danemarca, Irlanda, Franta, Portugalia, Slovenia, Spania, Slovacia si Marea Britanie), in timp ce daunele provocate de furtuni sunt acoperite prin suplimentul de asigurare in 11 tari (Austria, Belgia, Cehia, Franta, Irlanda, Luxemburg, Finlanda, Marea Britanie, Portugalia, Spania si Ungaria). Cinci state (Belgia, Irlanda, Spania, Franta si Marea Britanie) au adoptat aceeasi solutie si pentru riscul de cutremur. In fapt, acolo unde exista o expunere ridicata la o intreaga varietate de riscuri, cum ar fi in cazul Belgiei, Spaniei sau Frantei, suplimentul obligatoriu de asigurare pentru riscuri catastrofale ofera o acoperire complexa, care ia in considerare intreaga paleta de riscuri.

Schemele obligatorii sunt putin raspandite in Europa: in Turcia, functioneaza TCIP - poolul de asigurare la catastrofa pentru riscul de cutremur, in timp ce echivalentul romanesc, PAID, gestioneaza asigurarea obligatorie pentru riscurile de cutremur, inundatii si alunecari de teren.

Oricare ar fi insa forma de organizare, dincolo de diverse aspecte tehnice sau de eficienta economica, principala problema ramane cea a gradului de cuprindere in asigurare. Chiar si in cazul solutiilor obligatorii, numarul proprietatilor asigurate este inca departe de a fi satisfacator in raport cu fondul construit. Pe de alta parte, "Noul normal" impune, in unele cazuri, o serie de corectii in functionarea sistemelor de asigurare la catastrofa configurate cu decenii in urma.

"Cazul" francez

Un exemplu recent, in acest sens, vine din Franta, unde sistemul de despagubire pentru daunele produse de dezastrele naturale dateaza din 1982. Bazat pe un parteneriat public-privat, sistemul francez este construit pe principiul solidaritatii asiguratilor, indiferent de gradul de expunere la risc, operatiunile sale derulandu-se prin intermediul Caisse Centrale de Reassurance (CCR), companie de reasigurari al carei mandat este de a proiecta, pune in practica si administra instrumentele necesare acoperirii riscurilor de catastrofa naturala. CCR este obligata sa preia riscul de catastrofa transferat de asiguratorii directi, fara sa existe insa nici prevederi stricte cu privire la cota de retentie a riscului de catre asiguratori, nici obligativitatea incheierii de asigurari pentru detinatorii de proprietati. Acoperirea riscurilor catastrofale este realizata in baza unui supliment de prima de 12%, perceput obligatoriu pentru toate politele facultative de asigurare a proprietatii.

Sistemul si-a dovedit robustetea in repetate randuri, dar efectele schimbarilor climatice si caracterul de "tinta terorista" capatat de Franta in ultima perioada au determinat specialistii din piata sa considere ca este nevoie de o ajustare a parametrilor de functionare. In decembrie 2015, AFA - noua asociatie a asiguratorilor francezi rezultata din unirea precedentelor forme de asociere profesionala -, a lansat un document care propune, in esenta, 12 masuri de reforma a sistemului de asigurare la catastrofe. In conditiile in care asiguratorii se asteapta ca in urmatorii 25 de ani costurile cu daunele produse de fenomenele naturale sa se dubleze, cea mai importanta modificare solicitata de AFA este ca, cel putin pentru politele cu valori asigurate mari, de peste 50 milioane euro, asiguratorii sa aiba libertatea de a stabili liber valoarea suplimentului de prima pentru riscuri catastrofale.

Pe de alta parte, AFA atrage atentia asupra unei posibile scaderi a ratei de cuprindere in asigurare, incidenta si severitatea crescuta a fenomenelor naturale determinand o atitudine mai selectiva a companiilor de asigurare fata de riscurile preluate. AFA a sugerat totodata ca sistemul ar putea fi "ajutat" prin excluderea unor acoperiri - cum ar fi cea a costurilor relocarii familiilor afectate sau a daunelor produse constructiilor de seceta -, riscuri care ar putea fi transferate catre asigurarea deceniala a constructiilor. In sfarsit, in opinia asiguratorilor, statul ar trebui sa-si exercite cu mai multa hotarare rolul de risc manager, punand accent pe preventie si managementul de criza.

Cat priveste acoperirea riscului de terorism, aflat in sarcina GAREAT - poolul de asigurare specializat, si aici sunt necesare ajustari, intre care cele mai importante par sa fie includerea pe lista acoperirilor furnizate a riscurilor cibernetice si a pierderilor fara daune materiale, de tipul Business Interruption, care afecteaza entitatile economice domiciliate in zonele afectate de atacuri teroriste.

Marea Britanie - asigurare pentru toti

Reactia britanica la penetrarea insuficienta a asigurarilor de catastrofa se numeste FLOOD Re, o schema non-profit functionala din acest an, administrata de asiguratori, menita sa mentina pretul asigurarii de inundatii in limite accesibile si pentru zone de risc ridicat.

Primele percepute pentru asigurarea de inundatii in cadrul schemei sunt proportionale cu valoarea fiscala a locuintelor, asigurand astfel directionarea sprijinului oferit de FLOOD Re catre proprietarii cu venituri reduse. Pentru a evita incurajarea construirii in zonele de risc, casele ridicate dupa anul 2009 nu sunt cuprinse in schema de asigurare.

Capacitatea curenta a FLOOD Re este de 2,1 miliarde lire sterline, in timp ce numarul companiilor de asigurari participante este de 36. Schema de asigurare este proiectata sa functioneze pentru 25 de ani, oferind ragazul necesar pentru a se construi un sistem de limitare a riscului de inundatii suficient de robust pentru a asigura accesibilitatea asigurarii pentru inundatii tuturor proprietarilor din actualele zone de risc ridicat.

Tehnologia - un sprijin si o provocare

Daca dezvoltarea si extinderea accelerata a introdus pe agenda preocuparilor un nou risc - riscul cibernetic -, ea a adus cu sine si o serie de oportunitati, inca incomplet valorificate de asiguratori.

Primul domeniu in care progresul tehnologic rapid si-a facut simtita prezenta este cel al modelarii riscurilor de catastrofa. Precizia si puterea de detaliere crescuta a executiei hartilor de risc si rapiditatea de colectare si prelucrare a datelor din teren fac ca noile modele produse de firmele specializate sa ofere re/asiguratorilor nu numai un suport actuarial ce permite o subscriere mult mai precisa, ci si o imagine a producerii riscurilor si a extinderii daunelor produse de acestea care soseste aproape "in timp real".

Tehnologiile noi capata de la o zi la alta o relevanta crescuta si in monitorizarea daunelor: de la instrumentele puse la dispozitie de tehnologiile IoE (Internet of Everything), care permit colectarea, prelucrarea si interpretarea unui volum imens de date, la utilizarea dronelor pe scara din ce in mai extinsa pentru evaluarea daunelor in zone greu accesibile in conditii de dezastru, posibilitatile par sa fie cu adevarat nelimitate. Pentru asiguratori insa, ele vin insotite si de provocari pe masura, necesitand nu numai o adaptare logistica ale carei costuri nu sunt deloc neglijabile, ci si o schimbare majora in cultura corporatista, in modalitatea de abordare a subscrierii, vanzarii si activitatii de desdaunare, in relatia cu clientii etc.

Europa Centrala si de Est

Prima saptamana a lunii august a adus in Macedonia inundatii puternice, care au afectat capitala Skopje si suburbiile acesteia, lasand in urma peste 30.000 de persoane afectate, 22 de victime, zeci de raniti, peste 5.000 de case si ferme distruse sau avariate, numeroase autovehicule distruse... totul ca urmare a unei precipitatii de durata relativ redusa, dar care a revarsat asupra zonei respective un volum de apa triplu fata de media lunara multianuala. Desi volumul total al daunelor nu este inca cunoscut in termeni financiari, ceea ce se poate spune sigur este ca asiguratorii macedoneni nu vor fi afectati semnificativ de eveniment, data fiind rata extrem de mica de penetrare a asigurarilor de proprietate, mai cu seama pentru riscuri catastrofale.

Aceasta situatie este, in fapt, simptomatica pentru intreaga regiune ex-Iugoslava, in multe dintre tarile acesteia mai putin de 1% din gospodarii fiind asigurate pentru riscuri catastrofale. Nici incidenta unor fenomene de natura meteorologica de mare amploare, cum au fost inundatiile care au afectat in 2014 Serbia, Bosnia si regiuni mai mici din tarile inconjuratoare, nu a schimbat lucrurile prea mult. Infiintarea EUROPA Re, proiect menit sa ofere tarilor din regiune sprijin tehnic pentru re/asigurarea riscurilor catastrofale nu a produs inca efecte vizibile, cel putin in termenii penetrarii asigurarilor de locuinte. Numerosi specialisti din zona sustin chiar ca numai o forma de asigurare obligatorie ar permite dezvoltarea mai rapida a acestui tip de asigurare, in special prin patrunderea in constiinta publica a conceptului.

In restul ECE, situatia asigurarilor de locuinta - in special a componentei de acoperire a riscului de catastrofa -, variaza mult. Cele mai mari piete de specialitate din regiune, Polonia, Cehia si Ungaria, beneficiaza atat de dimensiunea fondului asigurabil, cat si de un procent mai ridicat al locuintelor asigurate (intre 50 - 80%). Romania, care dupa fondul construit si suprafata terenurilor agricole s-ar califica la o pozitie superioara, ocupa locul 4 in regiune in termenii primelor subscrise pentru asigurarea locuintelor, dat fiind ca, in pofida obligativitatii, numai 18% din locuinte sunt cuprinse in asigurare.

Per total, la nivelul ECE, asigurarile de proprietate, inclusiv segmentul asigurarilor agricole, au consemnat in 2015 prime brute subscrise de peste 4 miliarde euro si reprezinta circa 21,8% din businessul cu asigurari generale. In 2015, rata medie de crestere a primelor subscrise pentru acest tip de asigurari a fost de circa 3,6%. Intr-o zona cu diversitatea ECE insa, valorile medii trebuie privite cu retinere. Ceea ce este mai degraba valabil pentru intreaga regiune este necesitatea de a imbunatati patrunderea asigurarilor de proprietate, astfel incat efectele economice produse de evenimentele catastrofale sa poata fi atenuate.


Acest articol este proprietatea Media XPRIMM si este protejat de legea drepturilor de autor.
In lipsa unui acord scris din partea Media XPRIMM, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol. Este necesara precizarea sursei si inserarea in mod vizibil a linkului articolului (Catastrofele - un risc inca subasigurat).




Share |


Autor: Daniela GHETU | Publicat pe 14.09.2016 | 551 vizualizari


TOP Stiri


Comenteaza acest articol
0 comentarii

DISCLAIMER: Dupa trimiterea comentariului, acesta va fi aprobat de un moderator. Vor fi publicate doar comentariile pertinente, la obiect, legate de continutul prezentat in material. Nu vor fi publicate comentariile care includ cuvinte obscene, atacuri la persoane/ institutii, atacuri si jigniri aduse autorului materialului, injurii aduse celorlalti cititori care au postat un comentariu, anunturi publicitare. Ne rezervam dreptul de a edita sau de a elimina complet orice comentariu care nu corespunde acestor principii. Site-ul 1asig.ro si Media XPRIMM nu-si asuma responsabilitatea juridica pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Atentie! Campurile "Comentariu" si "E-mail" sunt obligatorii
Nume:
Daca nu sunteti logat, numele dumneavoastra va aparea cu sufixul '(Anonim)'. Pentru a va autentifica, click aici
Daca sunteti logat si nu completati campul nume, va aparea automat numele dumneavoastra cu care v-ati inregistrat pe site
E-mail:

Comentariu:
< 10.000 car.

  Cod de securitate
Introduceti codul din imagine:




PAID

OMNIASIG



























Copyright 2017-2017 (c) 1asig.ro
powered by Media XPRIMM