Costin TATUC - Interviuri - Asigurari - Totul despre asigurari - Piata asigurarilor din Romania - 1asig.ro

Costin TATUC - Interviuri - Asigurari - Totul despre asigurari - Piata asigurarilor din Romania...

english   


Cauta stiri
HomePiata AsigurarilorProtectia consumatorilorDespre asigurariEvenimentePublicatiiRadiowww.xprimm.com
 ASF 
 Asiguratori 
 Brokeri 
 Date financiare 
 Organizatii 
 Va recomandam 
 Cariere 
 Job 
 PAD-PAID 
 Opinii 
 Dezbateri 



Bucuresti
28
1 EUR = 4.6586 RON
1 USD = 4.0976 RON










RFI

Interviuri

Arhiva

Costin TATUC, Consultant si specialist in siguranta rutiera


Sunt necesare cat mai multe campanii de constientizare, asa cum este "FII TREAZ LA VOLAN!", pe care o salut si o sustin. Sunt foarte multe cauzele in care atentia conducatorului auto poate fi distrasa de la traficul rutier si este suficient un moment de neatentie, suprapus pe o alta conjunctura dificila de trafic, ca un accident sa se produca, poate chiar un accident cu consecinte deosebit de grave.

XPRIMM: Care sunt principalele riscuri care ameninta siguranta rutiera in perioada de vara?
Costin TATUC: Nu o sa nominalizez cauze generatoare de accidente, asa cum sunt ele evidentiate in statisticile Politiei, ci o sa merg pe ceea ce determina aceste abateri: graba. Este o graba nejustificata, atunci cand pleci in concediu, de a ajunge cat mai repede la destinatie. De multe ori, nu tinem cont de faptul ca ziua hoteliera incepe la ora 12, dar vrem sa fim de dimineata, de la ora 6, daca se poate, pe malul marii. E adevarat, o prima baie este tentanta, dar ar trebui sa circulam cu atentie, ca sa ajungem sa facem o prima baie in conditii de siguranta.

Apoi, mai avem o problema: neatentia. Sunt foarte multe cauzele in care atentia conducatorului auto poate fi distrasa de la traficul rutier si este suficient un moment de neatentie, suprapus pe o alta conjunctura dificila de trafic, ca un accident sa se produca, poate chiar un accident cu consecinte deosebit de grave.

Nu in ultimul rand, sa nu uitam ca, pe perioada verii, exista manifestari meteo extreme, cum este si canicula, care nu face altceva decat sa favorizeze instalarea prematura a oboselii sau, atunci cand oboseala exista deja, sa o accentueze. Pe langa aceasta, pot fi si manifestari meteo dificile. Iata, in ultimii ani, ne confruntam, vara, cu furtuni violente si precipitatii abundente, lucruri care il pun la incercare pe conducatorul auto, mai ales pe cel neexperimentat, pe cel care nu este capabil sa isi adapteze stilul de conducere la un astfel de context.

XPRIMM: In timpul verii, numarul accidentelor rutiere creste. Care sunt cauzele?
C.T.: De regula, atunci cand se trece de la aderenta uscata, la cea umeda - acele momente in care, dupa perioade lungi de seceta, ne confruntam cu o ploaie, dar nu neaparat abundenta -, avem aceasta problema de adaptare a stilului de conducere si, astfel, creste, de regula, si numarul accidentelor soldate cu pagube materiale. Adica, acele tamponari, asa cum sunt ele denumite in limbajul uzual al soferilor.

Pe de alta parte, sa nu uitam ca, in perioada august - septembrie, se inregistreaza, aproape in fiecare an, un varf in ceea ce inseamna accidente grave de circulatie. De ce? Pentru ca apar aceste calatorii de vacanta. De multe ori, traseele sunt necunoscute, oamenii nu se informeaza suficient asupra problemelor pe care le pot intampina - asupra segmentelor aglomerate, asupra celor aflate in lucru sau in modernizare, asupra unor particularitati (drumuri cu serpentine etc.) -, si se hazardeaza, de multe ori, sa isi calculeze timpul de ajungere la destinatie intr-o maniera cat se poate de ipotetica. De multe ori, din cauze obiective, se intarzie si, atunci, pentru a recupera, ne grabim. Graba strica treaba.

XPRIMM: Campania "FII TREAZ LA VOLAN!", ajunsa, in 2018, la cea de-a treia editie, se concentreaza pe distragerea atentiei la volan. Care sunt principalele forme de distragere a atentiei care afecteaza traficul?
C.T.: Putem incepe de la aceasta distragere manuala, daca putem sa o numim asa, adica desfasurarea unor alte activitati decat cele de conducere auto. Aici, gama este larga, incepand de la consumul de bauturi si/sau alimente. In momentul in care desfaci o sticla de suc sau apa minerala si este putin agitata, riscul de a varsa continutul este foarte mare si, atunci, e clar ca nu vei mai fi atent la drum, ci la ce se intampla cu tine. In cazul consumului de alimente, daca sunt si alimente care contin sosuri, exista, la fel, un risc destul de mare de a nu mai fi atent la drum, pentru ca, daca te murdaresti in timp ce mananci, vei fi atent la modul in care consumi alimentele respective, nu la drum. De asemenea, sunt si situatii in care se manevreaza diferite device-uri - fie ca vrem sa punem CD-ul preferat, fie ca vrem sa cautam un post de radio -, si facem asta in timp ce conducem.

Un alt tip de distragere a atentiei este distragerea vizuala - atunci cand incercam sa contemplam peisajul mai mult decat e cazul sau atunci cand urmarim navigatia sau o harta mult prea atent, mai ales cand nu beneficiem de un sistem modern de navigatie si mergem pe sistemul clasic, incercand sa ne orientam din mers la harta si raportat la ce intalnim pe drum.

Avem chiar si un tip de distragere auditiva - atunci cand se asculta melodia preferata la un volum sonor ridicat, e clar ca, in momentul acela, nu vei mai putea percepe cu usurinta sunetele traficului si, mai ales, sirenele autovehiculelor cu regim prioritar.

In final, exista un alt tip de distragere la fel de des intalnita, dar care este foarte periculoasa - distragerea cognitiva. Cu alte cuvinte, atunci cand purtam o discutie - fie ca este vorba de o discutie cu un pasager din autovehicul, fie ca este vorba de o discutie telefonica -, exista riscul ca subiectul sa fie foarte captivant si, atunci, e clar ca, deasupra vointei noastre, creierul isi va canaliza majoritatea resurselor pentru aceasta activitate si mai putin pentru a conduce autovehiculul. Atunci, conducem "mecanic", parcurgand distante destul de mari in care nu putem reactiona asa cum ar trebui sau, pur si simplu, nu stim cum le-am parcurs, pentru ca numai prin hazard/noroc se intampla sa nu producem accidente.

XPRIMM: Are experienta soferului vreo legatura?
C.T.: Experienta nu are o legatura atat de mare. E adevarat ca sunt persoane care spun ca au atentie distributiva foarte buna - e adevarat ca pot avea o atentie distributiva foarte buna, care, pana la un anumit punct, poate ajuta -, dar nu este totul. Exemplu: te afli la volan, ai plecat un pic mai devreme de la serviciu, te suna seful, care se prinde ca ai plecat, asa ca trebuie sa fabrici repede un alibi. Acum, e greu de crezut ca vei fi foarte concentrat la traficul rutier si nu vei cauta repede in memorie, sa dai o justificare plauzibila, care sa te scoata din impas.

XPRIMM: Care dintre factorii mentionati produc mai multe accidente?
C.T.: Statisticile sunt greu de citat in acest caz, pentru ca, de regula, neatentia in conducere este un factor concurent in producerea accidentelor de circulatie. Modul in care se evidentiaza in momentul de fata accideentele de circulatie tine cont de o abatere rutiera palpabila si usor de identificat. Cand Politia ajunge la fata locului, nu face altceva decat sa cerceteze imprejurarile comiterii faptei si sa transpuna, in documente, planse foto sau filmari video, tot ceea ce gaseste la fata locului. E greu sa vii si sa spui daca abaterea comisa - de exemplu, depasire neregulamentara sau neacordare de prioritate -, este, de fapt, rodul neatentiei in conducere. In general, atunci cand ai niste martori oculari sau sisteme de supraveghere care iti demonstreaza cert acest lucru, poti sa vii si sa afirmi din start ca e vorba de o neatentie in conducere. In cele mai multe situatii, ceea ce e usor de identificat si de cuantificat este abaterea principala. In speta, neacordarea de prioritate sau depasirea neregulamentara. Ca neatentia a concurat la asta si sta in spatele acestor abateri se afla ulterior, cu ocazia cercetarilor si investigatiilor pe care le face Politia. Insereaza/Editeaza ancora

Asta arata ca, in general, cel putin din datele pe care le am eu, cam 30% din accidentele de circulatie au, cu siguranta, in componenta lor neatentia la conducere, care se manifesta sub diverse forme. Daca ma intrebati care e cea mai periculoasa, e acea distragere mixta - atunci cand se folosesc aceste device-uri moderne, mijloace de comunicatie -, pentru ca intervine, pe de o parte, atat o distragere manuala, faptul ca le manevrezi, cat si, pe de alta parte, o distragere cognitiva, esti cu gandul nu la trafic, ci la ce vei tasta in mesaj, la ce vei posta pe Facebook, la ce discutie ai pe Messenger etc. Acestea sunt cele mai periculoase.

XPRIMM: Cat de raspandit este acest fenomen al utilizarii telefonului mobil in timpul condusului? Ati sesizat o evolutie a acestui fenomen in ultimii ani?
C.T.: Da, cu siguranta. Ganditi-va ca, initial, telefonul mobil era folosit preponderent pentru comunicatii voce. In ultimii ani, odata cu cresterea vitezei comunicatiilor si a traficului de date, lucrurile acestea au evoluat si telefonul nu mai este doar un mijloc de a comunica prin voce, ci, pur si simplu, de a transmite imagini, mesaje etc. Acest fenomen a luat amploare odata cu aparitia sistemului 4G - sa nu uitam ca deja s-a trecut la 5G, iar lucrurile se vor dezvolta, probabil, si din perspectiva retelelor sociale. Acum cativa ani, putina lume discuta despre Facebook si Instagram, acum se discuta de un nivel superior, de alte retele care capata tot mai mult contur in jurul tinerilor si, astfel, lucrurile devin din ce in ce mai riscante. Eu cred ca, din perspectiva aceasta, cea mai buna solutie ar fi ca telefonul sa ramana strict pentru comunicatiile urgente si numai intr-o maniera extrem de sumara.

XPRIMM: Legal, se poate face ceva pentru limitarea utilizarii device-urilor mobile in timpul condusului?
C.T.: In momentul de fata, exista aceasta prevedere legala potrivit careia ele nu pot fi folosite in timpul conducerii auto decat cu dispozitive handsfree. Exista discutii ample - nu numai la nivel european, dar si la nivel mondial -, sunt propuneri de a trece telefonul pe mod auto, asa cum au facut SUA si Canada, ceva similar cu modul avion, care sa iti permita doar sa spui ca vei contacta ulterior persoana respectiva. Forate multi vin si propun pur si simplu folosirea modului avion - te-ai urcat la volan, nu mai ai ce sa comunici decat atunci cand te-ai oprit intr-o parcare, in conditii de siguranta, cand poti sa verifici si mesagerie, poti sa dai si telefon si sa faci si schimb de impresii. Sunt aplicatii care, in momentul de fata, functioneaza si care te anunta ca, fiind in trafic, ar fi bine sa nu raspunzi la telefon sau sa nu postezi, inclusiv aplicatiile care se ocupa de ghidare in trafic au un mesaj de avertizare ca, daca esti conducator auto, ar fi bine sa te opresti si sa il setezi, nu se faci asta in timpul mersului.

XPRIMM: Dincolo de neatentie, viteza e alt factor de accidente. Se vorbeste, in ultima vreme, despre un proiect cu privire la inscriptionarea si presemnalizarea masinilor radar. Ce rezultate ar avea?
C.T.: Cred ca nu va avea niciun rezultat bun pentru siguranta rutiera. Din pacate, asistam la tot felul de propuneri mai mult sau mai putin populiste, mai mult sau mai putin bazate pe justificari reale sau interese punctuale. Realitatea este ca, cel putin pentru mine, aceasta propunere este o surpriza neplacuta si nu pot sa imi explic de ce - in conditiile in care Romania este una dintre putinele, daca nu chiar singura tara in care detectorul de radar este permis -, e nevoie sa facem acest lucru, adica sa anuntam din timp peste tot ca exista un control radar.

Din punctul meu de vedere, conducatorul auto trebuie sa fie atent la ceea ce se intampla pe drumul public, in fata sa, si la aparatura de bord, adica la vitezometru. Restul, ca sunt aparate radar sau ca nu sunt, nu ar trebui sa fie o preocupare, pentru ca se prezuma ca acel conducator auto va respecta limitele legale de viteza in localitate si in afara acesteia si, daca Politia disimuleaza in orice forme greu identificabile nu unul, ci o suta de aparate radar pe parcursul unui kilometru, pe mine nu ma deranjeaza, pentru ca eu circul corect.

Acum, daca plec de la premisa ca vreau sa incalc regimul legal de viteza si trebuie sa fac tot ceea ce pot peentru a identifica radarul ca sa evit sanctiunea, fara sa ma gandesc la consecintele care pot decurge dintr-un accident grav, atunci da, probabil ca e necesar sa semnalizam, desi, repet, acest lucru nu va ajuta siguranta, nu va creste nici macar fluenta deplasarilor, pentru ca ideea de fluenta inseamna si o oarecare disciplina in trafic - poti sa mergi repede, dar mergi repede acolo unde drumul iti permite din punct de vedere al dotarilor de siguranta rutiera.

E inexplicabil sa spui ca poti merge cu 70 km/h intr-o localitate cu un drum bun, cu o imbracaminte asfaltica buna, dar care nu are trotuare. Neavand trotuare, pietonii vor circula pe carosabil sau in stricta apropiere a acestuia, pe acostament, si riscul de acrosare sau de accident ar fi mare. Am zone de drum care nu au iluminat public, nu poti sa circuli pe acolo cu o viteza foarte mare, chiar daca e asfaltul bun, pentru ca mergi in orb. Din pacate, se pierde prea usor din vedere ca drumul trebuie sa iti ofere intai niste conditii de siguranta si, dupa aceea, sa poti sa spui ca poti circula cu o viteza superioara. Sunt niste principii simple care decurg din regulile de proiectare a drumurilor, dar nu stiu de ce sunt ignorate. De fapt, stiu de ce.

Probabil ca incapacitatea de a construi, la nivelul la care ne dorim, autostrazi se transpune, pe undeva, in chestia asta: nu avem autostrazi, dar gasim noi o solutie sa alergam pe celelalte drumuri. Gresit, pentru ca nu vom face altceva decat sa marim riscul rutier si e pacat, pentru ca oricum suntem codasii Europei din acest punct de vedere. Sa nu uitam ca, in momentul de fata, Romania inregistreaza o medie de 98 de morti la un milion de locuitori, in timp ce media europeana este undeva la 51. Deci, aproape dublu. In afara de asta, mai e un aspect care se cuvine subliniat, anume acela ca in Romania avem o medie de 5 persoane decedate zilnic si 23 de persoane ranite grav zilnic. Din aceasta medie, aproximativ 25-30% sunt persoane care raman cu sechele post-traumatice pentru tot restul vietii. Deci, in medie, 5, 6 sau 7 din cei 25 raman cu infirmitati permanente, raman cu incapacitate temporara sau totala de munca. Lucrurile astea sunt extrem de grave si eu cred ca nu ar trebui sa ne jucam cu asemenea "facilitati" care nu vor face altceva decat sa creeze probleme.

Probabil ca o alternativa ar fi dezvoltarea sistemului de constatare automata a abaterilor, de fapt a sistemelor de monitorizare a traficului rutier, un experiment pe care Europa l-a facut demult, inca din anii 80, si care a demonstrat ca este viabil. Probabil ca alesii nostri se vor gandi si la aceasta alternative, daca tot vor ca radarele sa fie cunoscute - acelea sunt fixe, sunt usor de identificat, numai ca ar trebui sa fie intr-un umar suficient de mare, ca sa determine schimbari de comportament.

XPRIMM: Multi dau vina pe infrastructura deficitara pentru acest risc crescut de accidente rutiere. Cat e realitate si cat e doar scuza?
C.T.: Intr-adevar, atunci cand drumurile sunt prietenoase, ca exista acest concept de drum prietenos, ele pot sa ajute si sa estompeze din greselile pe care le fac participantii la trafic. Exemplu: daca drumul e dotat cu separatori mediani de sens, vorbesc de drumurile cu doua benzi de circulatie pe sens, patrunderea pe contrasens si impactul frontal sunt mult mai dificile si, atunci, numarul accidentelor grave soldate cu decese este mult mai mic.

Un drum care e bine semnalizat, bine construit, nu are curbe deosebit de stranse, permite o vizibilitate buna, o informare buna a conducatorului auto, de asa maniera incat sa isi adapteze stilul din timp este clar ca ajuta foarte mult. Un drum care iti permite sa circuli fluent - nu cum facem noi weekend de weekend sau de sarbatori legale, pe Valea Prahovei, si nu numai, cand mai mult stam decat circulam -, iarasi e un drum care contribuie la siguranta. De ce? Pentru ca, atunci cand sta foarte mult in trafic, omul acumuleaza niste frustrari si incepe sa refuleze atunci cand gaseste o portita sa scape, cautand sa recupereze timpul pierdut, si nu mai tine cont de reguli sau altceva.

Din aceasta perspectiva, este foarte corect, drumul e unul din elementele esentiale in ceea ce inseamna siguranta rutiera. Pe de alta parte, degeaba ai drum daca nu stii sa il folosesti corect. E surprinzator sa vezi ca avem foarte multi conducatori auto care folosesc autostrada dupa buna cuviinta: opresc in mod voluntar pe banda de urgenta, desi nu ar trebui sa faca asta, folosesc banda de urgenta pentru a depasi coloana, pentru ca ei se grabesc. Mai mult, pe autostrada, nu pastreaza o distanta de siguranta corespunzatoare in mers, circula ca in trafic urban, ca in Bucuresti, lipit de spatele celuilalt, daca se poate. Cand e sa trecem pe banda a doua, mergem foarte aproape de cel din fata si semnalizam numai odata cu rotirea volanului, cand efectuam manevra, fara sa semnalizam din timp aceasta manevra, gandindu-ne ca acolo se circula cu viteze ridicate.

Legea ne permite sa circulam pe autostrada cu viteza maxima de 130 km/h. La 130 km/h, doua secunde inseamna cel putin 80 de metri parcursi. Exemplele pot continua: circulatia pe banda a doua aproape exclusiv, pentru ca ne-am obisnuit asa de pe drumurile nationale si din trafic urban. E adevarat ca in trafic urban gasim prima banda ocupata cu autovehicule care sunt oprite pe avarii pentru mici probleme personale. Lucrurile astea intra in obisnuinta soferului si se translateaza si pe autostrazi, lucru cat se poate de periculos. Prin definitie, autostrada este cea mai sigura cale rutiera. Din pacate, atunci cand se intampla accidente pe autostrada, acestea sunt, de regula, grave, consecintele fiind amplificate din cauza vitezei.

XPRIMM: Alte elemente vitale pentru o siguranta rutiera mai buna in Romania?
C.T.: In primul si in primul rand, e nevoie de constientizare. Educatia e absolut necesara si e de urmarit nu numai de catre autoritati. Educatia ar trebui sa inceapa in familie si ar trebui sa ne gandim putin la exemplul parental, la ceea ce fac parintii cand isi duc copiii la scoala, la ceea ce fac bunicii cand isi duc copiii la scoala - bunicilor incercam sa le dam circumstante atentuante, ca nu merg pe la trecerea de pietoni ca au probleme de sanatate, dar cu atat mai mult ar trebui, pentru ca exista acest risc al accidentarii si, atunci, lucrurile ar sta si mai grav.

Vorbim de exemplu parental si cand vine vorba de atitudinea pe care trebuie sa o adopte un pasager intr-un autovehicul. Un copil ar trebui sa fie transportat pe un scaun care sa fie adaptat varstei si greutatii lui asa cum prevede legea, nu in brate, la volan, sa simta de la varsta frageda cat de bine si de usor se conduce un Q7. Nu, el ar trebui sa stea in scaunelul lui sau sa fie prins in centura, daca are varsta corespunzatoare. Oricum, pana la o anumita varsta, nu prea are ce cauta pe locul din fata, asta e foarte clar.

O alta componenta importanta este aceea de a constientiza importanta educatiei rutiere. Exemplu: s-a incercat, la un moment dat, ca educatia rutiera sa devina materie alternativa la anumite scoli generale, dar a existat o lipsa de interes din partea parintilor atunci cand s-a pus problema materiilor optionale care sa fie introduse. Foarte multi au optat pentru limbi straine, pentru informatica, dar nu si-au pus problema ca acei copii ar fi bine sa stie intai si intai cum sa circule corect, pentru a putea ajunge informaticieni celebri sau traducatori.

E foarte important ca si angajatorii sa se implice in aceasta activitate de educatie rutiera, pentru ca aproximativ 30% din accidentele de circulatie sunt, de fapt, si accidente de munca. Fie ca se desfasoara in timpul unor activitati legate de serviciul persoanelor implicate, fie ca e vorba de accidente care se produc pe drumul de acasa catre serviciu sau invers. Si, atunci, iar exista o componenta importanta care ar trebui sa fie gestionata de catre angajatori, care ar trebui sa acorde o mai mare importanta sigurantei rutiere. E un lucru bun ca exista deja un precedent pozitiv, anume ca exista firme care au in managementul lor un segment dedicat sigurantei lucratorului, siguranta rutiera fiind si ea abordata. Sper ca acest aspect sa se extinda.

Nu in ultimul rand, ne trebuie cat mai multe campanii de constientizare, asa cum e si "FII TREAZ LA VOLAN!", pe care o salut si o sustin cu toata forta mea. In momentul in care ai niste repere la care sa te raportezi, vazand ce se intampla si/sau ceea ce ti se poate intampla, deja incepi sa schimbi un pic optica si sa nu mai mizezi pe faptul ca tie nu ti se poate intampla. Se poate intampla oricand si oricui, important e sa nu ajungem in acele ipostaze si de aceea campania este binevenita si ar trebui ca exemplul dvs. sa fie urmat si completat de multe alte activitati care sa dea o imagine inchegata acestui demers preventiv.

Editor: Oana RADU | Publicat pe 18.07.2018 | 1744 vizualizari






PAID

OMNIASIG




























Copyright 2018-2017 (c) 1asig.ro
powered by Media XPRIMM