Paul CARTY, Presedinte, Comitetul Permanent al UE, BIPAR

In urma cu mai bine de o luna (2 februarie), Directiva privind Distributia in Asigurari (IDD) a fost publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Directiva a intrat in vigoare dupa 20 de zile, iar statele membre au la dispozitie, incepand de la aceasta data, doi ani pentru a se conforma.

XPRIMM: Care sunt principalele schimbari pe care le aduce IDD-ul peisajului legislativ?
Paul CARTY: Sunt cateva modificari. Cea mai mare dintre acestea se refera la domeniul de aplicare, care este mult mai extins fata de cel al IMD. Acesta se aplica tuturor distribuitorilor de produse de asigurare - fie ca vorbim de intermediari, asiguratori directi, agregatori si intermediari auxiliari, cum ar fi furnizorii de servicii si distribuitorii de bunuri care desfasoara activitatea de intermediere in asigurari in plan auxiliar.

IDD-ul se refera la toate produsele de asigurare, inclusiv IBIPs (Insurance Based Investment Products). Alte modificari importante se refera la faptul ca IDD introduce si in cazul asigurarilor non-viata cerinta emiterii unui document cu informatii despre produs, PID (Product Information Document), respectiv cerinte de pregatire profesionala mai ridicate, inclusiv de dezvoltare profesionala continua, si aduce,  de asemenea, cerinte privind guvernanta produsului (asa-numitul POG - Product Oversight and Governance).

Alte noutati se refera la introducerea obligatiei de a comunica detaliile relevante cu privire la practicile de cross selling si de introducerea unei noi impartiri a competentelor si puterilor intre statele de domiciliu si cele gazda ale operatorilor in domeniu.

Probabil si mai importante sunt cerintele suplimentare introduse pentru aceste IBIPs, cu privire la conflictele de interese care pot sa apara in evaluarea justetii si adecvarii produsului pentru consumator, desi,  spre deosebire de MIFID, Directiva la care ne referim nu interzice comisionarea unui consilier independent.

XPRIMM: Care considerati ca este cea mai mare provocare in implementarea IDD, incepand cu ianuarie 2018?
P.C.: Evitarea reglementarii excesive - asa-numita practica de "gold plating", respectiv introducerea unor masuri care sa depaseasca cerintele specificate in Directiva. IDD este o directiva de armonizare minima. Cu alte cuvinte, statele membre transpun Directiva in legislatia nationala, dar acestea nu o pot face la un nivel inferior cerintelor minime de conformitate - pe de alta parte, daca se considera necesare, statele membre pot introduce masuri suplimentare de reglementare, pentru a asigura protectia consumatorilor din propriile piete.

O alta provocare va fi aceea de a avea reglementari de Nivel 2 si 3 eficiente , care sa nu introduca paliere de cerinte suplimentare. Trebuie amintit ca toate aceste reglementari au caracter cumulativ si sunt extrem de costisitoare. Ma astept ca,  in urmatoarele cateva luni, sa fie acordata o mare atentie elaborarii actelor delegate (Delegated Acts), in special. Timpul va fi scurt, iar Comisia Europeana va solicita intr-o perioada scurta de la EIOPA consilierea tehnica asupra Delegated Acts. Este de asteptat ca EIOPA sa raspunda pana la finalul anului curent sau la inceputul anului 2017.

XPRIMM: Care vor fi principalele efecte ale IDD-ului asupra consumatorilor, tinand cont de faptul ca unele dintre subiectele "fierbinti" au fost lasate in seama legislatiei secundare?
P.C.: IDD va spori si mai mult protectia consumatorilor, caci le va permite acestora sa primeasca informatii mult clare asupra unui produs de asigurare.
IDD asigura, de asemenea, un mediu echitabil pentru asigurati, acestia beneficiind de informatii comparabile,  cat si de protectie, indiferent de furnizorul asigurarii.

Dar, din perspectiva protectiei consumatorului, exceptarile aplicate ariei de cuprindere a IDD ar fi putut fi limitate si mai mult. Excluderile prevazute in cazul intermediarilor auxiliari sunt prea largi, si ca urmare multe activitati de distributie de asigurari realizate de companiile de turism sau inchirieri auto ar putea sa nu fie cuprinse de IDD.

"Banala" polita de anulare a calatoriei - sau cea mai cunoscuta,  precum cea de asistenta de calatorie -, nu este o polita simpla, iar consumatorii au nevoie de sfaturi. Exista uneori mai mult de 20 de sectiuni diferite in cadrul unei polite cu tot felul de cerinte si excluderi complicate, de exemplu afectiuni medicale pre-existente, care ar justifica refuzul acoperirii. Daca nu li se furnizeaza o acoperire prin asigurare adecvata, clientii s-ar putea gasi in situatia de a plati o factura medicala uriasa pentru care nu beneficiaza de despagubire. Acest lucru poate avea consecinte grave.

Ar putea fi excluse de asemenea, spre exemplu, politele de asigurare a bunurilor din locuinta furnizate de magazinele online, adeseori multinationale, care vand mobilier, biciclete, electronice etc., sau orice pachet de asistenta care vizeaza masinile inteligente (e-connected car) ce se vor vinde in viitorul apropiat.
IDD-ul, din pacate, nu a fost "testat pentru viitor".

XPRIMM: Din punctul de vedere al costurilor, sunt intermediarii in asigurari pregatiti pentru punerea in aplicare a prezentei Directive?
P.C.: Chestiunea costurilor este o problema esentiala, si nu doar pentru intermediari. Sa clarificam! Toate costurile vor fi suportate de catre consumator sub forma costului produselor sau serviciilor. Aceasta este realitatea.
In ceea ce priveste un raspuns specific la intrebarea dumneavoastra, intermediarii nu vor avea alta alegere de facut decat aceea de a suporta costul initial de pregatire pentru Directiva. Cu toate acestea, nu va fi posibil sa se pregateasca in intregime pana ce reglementarile de Nivel 2 si 3 nu vor fi finalizate.

Cel mai probabil,  aceste norme nu vor putea fi finalizate inainte de trimestrul 1/2017,  data de la care intermediarii si furnizorii lor de servicii (in special cei din zona IT) vor avea toate conditiile sa demareze in mod corespunzator implementarea Directivei, incepand cu trimestrul 1/2018.
Cu siguranta, schimbarile introduse de IDD vor avea un impact mai mare in unele dintre statele membre fata de altele. In consecinta, perioada de pregatire si implicit activitatile desfasurate in acest sens  se vor diferentia. 

Cea mai mare temere a mea cu privire la costuri este ca reglementarile de Nivel 2 si 3 au potentialul - chiar si in absenta unor reglementari excesive - sa genereze costuri suplimentare in mare parte inutile. Uneori, in dorinta bine intentionata de a elimina din piata abuzuri care, chiar grave, sunt cu totul periferice in pietele de asigurari, reglementatori bine intentionati - inclusiv EIOPA, Comisia Europeana sau autoritatile statelor membre -, emit legi care afecteaza toate contractele de asigurari si toti asiguratii, chiar daca acestia din urma nu s-au confruntat niciodata cu dificultati. Spre comparatie, situatia poate fi asemanatoare cu cea a unui medic care trateaza o raceala banala cu chimioterapie! Cred cu tarie ca autoritatile de reglementare trebuie sa priveasca intregul proces in perspectiva si cu o atitudine retinuta!

XPRIMM: Sunt voci care afirma ca, odata cu implementarea IDD, distribuitorii de asigurari vor face investitii suplimentare semnificative - in special pe partea de IT. Cum comentati?
P.C.: Asa cum am spus mai devreme, depinde! In ceea ce priveste punerea in aplicare la nivel national, in unele dintre piete, IDD-ul nu va avea un impact foarte mare. De asemenea, depinde de configuratia masurilor de Nivel 2. IDD imputerniceste Comisia sa adopte Delegated Acts pentru a specifica diferite cerinte de reglementare pe o varietate de probleme (monitorizarea si guvernanta produselor, iar pentru produsele cu componenta investitionala, managementul conflictelor de interese, stimulente etc.).

XPRIMM: Care este opinia dumneavoastra asupra transparentei comisionului si cum ar trebui sa fie reglementata aceasta speta, avand in vedere varietatea solutiilor utilizate de intermediari in toata Europa? Cum vedeti problematica conflictelor de interese?
P.C.: IDD prevede, pentru o mai buna protectie a consumatorilor, ca distribuitorii de asigurari va trebui sa actioneze onest, corect si profesionist, in conformitate cu interesele clientilor. In particular, ei nu pot face nici un aranjament cu titlu de remuneratie sau relativ la volumul vanzarilor - care i-ar putea determina sa recomande unui client un anumit produs in dauna unui alt produs care ar raspunde mai bine nevoilor clientului.

Inainte de incheierea contractului, consumatorilor le vor fi furnizate informatii clare despre statutul profesional al persoanei care vinde produsul de asigurare si despre modul in care aceasta va fi remunerata. Acest lucru nu este valabil pentru riscurile mari si pentru activitatea de distributie de produse de reasigurare.

Eu cred ca prezentarea acestor informatii clare, semnificative si relevante la nivel de contract ii va ajuta pe consumatori sa ia decizii in cunostinta de cauza cand cumpara produse de asigurare. Cred, de asemenea, ca in cazul asigurarilor generale, si in cazul asigurarilor de viata de tip "pure risk", orice furnizare de informatii suplimentare ar conduce la denaturarea si slabirea concurentei, ceea ce se va rasfrange negativ chiar asupra clientilor. Totodata, ar distrage atentia  consumatorului de la informatiile relevante cu privire la polita sa de asigurare, cum ar fi nivelul de acoperire, serviciile oferite, excluderile sau valoarea primei.

In orice caz, Directiva prevede ca statele membre UE pot limita sau interzice acceptarea sau primirea de taxe, comisioane sau alte beneficii monetare sau ne-monetare platite sau acordate distribuitorilor de asigurare de catre o terta parte, sau o persoana care actioneaza in numele unui tert, in ceea ce priveste distributia produselor de asigurare. Opinia mea este ca statele membre nu trebuie sa impinga aceasta chestiune mai departe decat ceea ce este specificat in Directiva: informatii (despre produs), respectiv cerinte profesionale si comportamentale. Consider ca ar fi contraproductiv din perspectiva consumatorului sa se depaseasca aceste cerinte.

In ceea ce priveste produsele de tip IBIPs, aici nu exista nici o interdictie in Directiva referitoare la comisioane sau taxe. Salut aceasta situatie intrucat fiecare intermediar are dreptul de a fi remunerat in mod corespunzator pentru serviciile pe care le presteaza. De exemplu, o piata bazata exclusiv pe taxe de consultanta ar impiedica accesul multor persoane la orice nivel  de consiliere sau asistenta in cautarea unui produs de asigurare corespunzator, aceasta realitate rezultand din experientele practice din statele membre care au interzis intermedierea pe baza de comision.

Pentru a se conforma cerintelor privind conflictele de interese, asiguratorii si intermediarii pot primi o taxa sau un comision numai in cazul in care plata nu are un impact negativ asupra calitatii serviciului relevant pentru client. Oricum, statele membre pot impune cerinte mai stricte si sa interzica sau sa limiteze oferirea sau acceptarea de taxe sau comisioane de la terti in legatura cu furnizarea de consultanta in domeniul asigurarilor. Reglementarile de Nivel 2 ar trebui sa trateze acest aspect. IDD nu introduce o interdictie asupra vanzarilor fara consultanta pentru IBIPs. De remarcat ca legislatorii europeni au luat in considerare acest aspect, si au decis, din punctul meu de vedere in mod corect, de a nu face aceste lucru. Deci, nu e ca si cum nu au luat in considerare toate optiunile,  au analizat si au decis impotriva!

XPRIMM: Cum apreciati rolul KID (Key Information Document) pentru produsele de asigurari complexe, cu componenta investitionala? Va fi acest document de un real ajutor pentru clienti?
P.C.: Cred ca pentru toate produsele care includ o componenta de risc investitional trebuie sa fie disponibile informatii precontractuale bine proportionate si relevante. Sprijin realizarea si furnizarea catre consumatori a unui document KID emis de proiectantul produsului. Nu pot aprecia cat de eficient va fi KID pentru ca trebuie sa asteptam ca standardele tehnice finale sa fie gata pentru a vedea cum va arata KID, iar consultarile s-au finalizat abia in ianuarie. Respectarea calendarului de aparitie a KID poate fi insa problematica, standardele tehnice nefiind inca finalizate.

XPRIMM: Sunteti un profesionist cu multa experienta in aceasta industrie. Din perspectiva dumneavoastra, ce sfat puteti da pietelor in curs de dezvoltare din ECE? Cum se va pune in opera IDD in aceasta regiune?
P.C.: Sfatul meu este "mai putin este mai mult"! Supra-reglementarea poate fi autodistructiva. Prin urmare, sfatul meu este ca fiecare stat membru sa trateze IDD ca o directiva de armonizare maxima (si nu minima). Nu mi se pare acceptabila ideea ca specificul fiecarei piete cere ca cerintele IDD sa fie depasite. Orice supra-reglementare ar trebui privita cu rezerva. Sincer, unele piete folosesc acest argument mai mult pentru a proteja piata interna decat interesele consumatorilor din acea piata. Experienta mea - asa cum o numiti -, de-a lungul anilor m-a facut sa am convingerea ferma ca majoritatea  problemelor semnificative care au aparut in diverse piete in ultima decada din perspectiva protectiei consumatorilor nu au fost determinate de reglementarea inadecvata, ci de aplicarea ineficienta a legislatiei in vigoare. Sincer, este mult mai usor sa dai vina pe lipsa reglementarii decat sa recunosti esecul in utilizarea legilor existente. Deci, sfatul meu este sa va folositi instrumentele existente, pentru ca acestea sunt, in opinia mea, adaptate scopului si sa va opriti din a reglementa suplimentar, pentru ca legislatia devine din ce in ce mai greoaie si are un cost tot mai mare, care este suportat de consumatori si de economie in general.


Editor: Alexandru CIUNCAN | Publicat pe 16.03.2016 | 4395 vizualizari