1asig.ro
1asig.ro

Reversul programelor generoase de sustinere la nivel european - cine plateste?

5 min. / 1.540 cuvinte
Masurile adoptate de statele europene, individual, dar si la nivelul UE, pentru a limita efectele pandemiei de COVID-19 si a sprijini redresarea economica, dar si obiectivele de mediu ambitioase asumate prin Pactul Ecologic European au in comun, dincolo de intentiile laudabile, costuri considerabile.

PROMO


Dan BADIN, Partener Servicii Fiscale, Deloitte Romania, analizeaza planul bugetar propus de Comisia Europeana pentru exercitiul financiar 2021-2027, care are o componenta importanta, denumita Next Generation EU, destinata redresarii economice in urma pandemiei, cu accent pe sursele de finantare si implicatiile fiscale inevitabile.

Conform acestuia, inevitabil, aspectul legat de sursele de finantare necesare in aceste demersuri a fost pus in discutie odata cu anuntarea programului de combatere a efectelor pandemiei la nivelul UE, care presupune, in mare parte, alocarea de fonduri nerambursabile catre statele membre. De unde vor veni insa banii?

"Comisia Europeana a prezentat, recent, planul bugetar pentru 2021-2027, care are o componenta importanta, denumita Next Generation EU, destinata redresarii economice in urma pandemiei. Planul bugetar a fost croit in jurul Pactului Ecologic European (Green Deal), lansat la finalul anului trecut cu obiectivul de a reduce poluarea, astfel incat Europa sa devina neutra din punct de vedere climatic pana in 2050. Pactul, insa, nu a fost conceput ca un simplu plan de protectie a mediului, ci a fost, inca de la inceput, programat sa devina nucleul politicilor publice, inclusiv fiscale, derulate la nivelul UE in urmatorii 30 de ani. Si in acest caz, sumele vehiculate, atat ca sprijin pentru tarile membre, cat si sub forma de investitii, sunt impresionante.

Bugetul Uniunii pentru exercitiul financiar urmator a fost stabilit la 1.100 de miliarde de euro (deja peste cel anterior cu mai mult de 100 de miliarde de euro), desi s-a pierdut contributia consistenta a Marii Britanii, de aproximativ 12 miliarde de euro anual. La acesta se adauga planul de redresare, in valoare de 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde, fonduri nerambursabile", a aratat oficialul Deloitte.

El adauga ca executivul european a anuntat ca, in prima faza, planul de redresare va fi finantat prin imprumuturi din piata financiara, insa, pentru a se putea imprumuta la costuri rezonabile, a majorat plafonul resurselor proprii (cuantumul maxim de resurse pentru un an dat care poate fi solicitat de la statele membre pentru finantarea cheltuielilor UE) in mod exceptional si temporar, de la de 1,4% din venitul national brut (VNB) la 2% din VBN, pentru a conferi incredere investitorilor. Potrivit oficialilor europeni, in acest fel, UE va mentine costurile indatorarii la un nivel cat mai scazut posibil, fara contributii suplimentare imediate la bugetul pe termen lung din partea statelor sale membre. Aici este de mentionat faptul ca, in exercitiul financiar anterior, plafonul era stabilit la 1% din VBN, insa a fost majorat in contextul incertitudinilor economice si al Brexit-ului.

Posibile surse proprii suplimentare de finantare, avansate de Comisia Europeana

"Asadar, costurile pentru viitorul exercitiu financiar sunt in crestere, in principal pentru redresarea economica in urma pandemiei de COVID-19 si a demararii procesului de tranzitie catre surse de energie verde, iar veniturile sunt in scadere, prin iesirea Marii Britanii din UE, dar si ca efect al crizei. In aceste conditii, nevoile suplimentare de finantare sunt asigurate in mare parte din imprumuturi, dar, pentru a atrage sumele necesare rambursarii, Comisia Europeana a avansat si cateva posibile resurse proprii suplimentare. Printre acestea se numara o taxa bazata pe functionarea marilor companii care obtin "beneficii uriase", potrivit proiectului comisiei, din piata unica, o taxa digitala, extinderea taxei pe emisiile poluante (la domeniile aviatie si transport maritim) si taxe suplimentare impuse importurilor din afara UE", noteaza Dan BADIN.

"Desi documentele prezentate de comisie prevad ca aceste noi impozite ar urma sa fie aplicate intr-o etapa ulterioara perioadei financiare 2021-2027, in cazul taxei pe veniturile marilor companii, oficialii europeni avanseaza un termen mai apropiat, respectiv 2024. Doar din aceasta taxa se estimeaza venituri anuale de 10 miliarde de euro, "fara un efort excesiv din partea companiilor vizate", conform documentelor. Ce inseamna, insa, "efort excesiv" pentru o companie, mai ales in conditiile in care criza economica generata de pandemia de COVID-19 a afectat deja grav numeroase companii, inclusiv pe cele de mari dimensiuni - companii aeriene, producatori auto, operatori din turism etc.?", adauga el.

Spre exemplu, la o taxa de 0,2% aplicata la o cifra de afaceri de 750 de milioane de euro (date vehiculate in prezent cu privire la aplicarea acesteia), rezulta un efort anual suplimentar de 1,5 milioane de euro pentru o companie. Daca acest efort este sau nu excesiv, depinde de numeroase aspecte, dupa cum a reiesit si din discutiile purtate in Romania in urma cu trei ani, cand partidul aflat atunci la guvernare a propus taxarea companiilor pe cifra de afaceri. Este vorba, in primul rand, de nivelul de profitabilitate. Pentru o companie neprofitabila, categorie tot mai numeroasa in contextul pandemiei, orice cost suplimentar poate fi considerat excesiv. In plus, trebuie sa se tina cont si de specificul afacerii, pentru ca sunt companii cu rulaj forte mare, de genul comerciantilor alimentari, dar cu marja de profit foarte mica. In acest caz, este posibil ca taxa pe cifra de afaceri sa depaseasca chiar profitul obtinut.

Celelalte taxe mentionate ca viitoare surse proprii de finantare la bugetul UE nu reprezinta o surpriza. Taxa digitala se aplica, deja, in cateva state europene (Franta, Italia, Austria, Cehia) si se discuta de ceva vreme adoptarea la nivelul UE. Atat initiativele individuale, cat si cea comuna au starnit, insa, reactii adverse din partea guvernului american, avand in vedere ca taxa vizeaza marii giganti din IT, a mai spus Dan BADIN.

Potrivit acestuia, extinderea taxei pe emisiile poluante si implementarea unui mecanism de ajustare la frontiera a emisiilor de dioxid de carbon (o taxa pe importurile din tarile care nu fac eforturi de reducere a poluarii) sunt, la randul lor, cuprinse in Pactul Ecologic European, asadar nu constituie o noutate pentru mediul de business.

Cu toate acestea, cumulat, noile taxe ar putea reprezenta, in momentul intrarii lor in vigoare, o povara fiscala semnificativa, cu atat mai mult cu cat, cel putin in cazul companiilor mari, doua sau mai multe din taxele propuse probabil se vor suprapune (de exemplu taxa pe cifra de afaceri si taxa digitala).

Astfel, companiile europene isi vor pierde din competitivitate in fata celor din afara blocului comunitar. Si, nu in ultimul rand, trebuie avut in vedere ca orice taxa este suportata, pana la urma, de consumatorul final...

"Ramane de vazut, insa, cum se vor aplica aceste taxe si in ce cuantum, avand in vedere ca, pentru a intra in vigoare la nivelul UE, trebuie aprobate de statele membre in unanimitate. De un astfel de vot trebuie sa treaca si bugetul UE, inclusiv planul de redresare", incheie Dan BADIN.



202 accesari
Sondaj

Cat de des te enervezi atunci cand esti la volan?

- Aproape de fiecare data cand circul cu masina
- Din cand in cand, in functie de conditiile de trafic
- Destul de rar
- Nu ma enervez niciodata cand conduc


PROMO