1asig.ro

Sanatatea in Romania: Speranta de viata a crescut, dar este cu aproape 6 ani mai scazuta decat media UE

Desi speranta de viata la nastere in Romania a crescut cu mai mult de patru ani in perioada 2000-2017 (de la 71,2 ani la 75,3 ani), aceasta ramane printre cele mai scazute din Uniunea Europeana si cu aproape sase ani sub media UE, conform unui raport publicat de Comisia Europeana.

PROMO


De asemenea, exista o disparitate de gen majora, femeile traind in medie cu sapte ani mai mult decat barbatii (71,7 ani, comparativ cu 79,1 ani).

Romania are una dintre cele mai ridicate rate ale mortalitatii infantile din UE - 6,7 la 1 000 de nascuti vii, comparativ cu media UE de 3,6 in 2017. Echipamentele medicale insuficiente si deficitul de medici pot contribui la explicarea acestei cifre, conform raportului "Romania - Profilul de tara din 2019 in ceea ce priveste sanatatea".



Exista inegalitati pronuntate in ceea ce priveste speranta de viata in functie de nivelul de studii

Diferentele in ceea ce priveste speranta de viata in functie de nivelurile de studii sunt substantiale, in special pentru barbati. Astfel, barbatii cu niveluri scazute de studii la varsta de 30 de ani traiesc in medie cu 10 ani mai putin decat cei cu studii superioare, valoare considerabil mai ridicata decat media UE de 7,6 ani.

Discrepantele in randul femeilor sunt mult mai putin accentuate - aproximativ patru ani, o valoare aproximativ identica cu cea inregistrata pe teritoriul UE.



Numarul deceselor cauzate de cancer a crescut, in timp ce bolile cardiovasculare constituie cauza principala a deceselor

Boala cardiaca ischemica si accidentul vascular cerebral sunt principalele cauze de deces, reprezentand impreuna peste 550 de decese la 100.000 de locuitori in 2016. Rata mortalitatii cauzate de boala cardiaca ischemica este de aproape trei ori mai mare in Romania decat in UE in ansamblu.

In pofida unei reduceri accentuate incepand din anul 2000, accidentul vascular cerebral ramane a doua cauza de deces, in ordinea importantei, inregistrandu-se 256 de decese la 100.000 de locuitori in 2016, mult peste media UE de 80.

Cancerul pulmonar reprezinta cea mai frecventa cauza de deces cauzat de cancer, rata mortalitatii crescand cu aproape 14 % din 2000, in principal din cauza ratelor ridicate ale fumatului. In ultimii ani, au crescut, de asemenea, ratele mortalitatii legate de alte tipuri de cancer, in special pentru cazurile de cancer colorectal si de cancer de san.

Majoritatea romanilor declara ca au o stare buna de sanatate

In pofida nivelurilor ridicate de nevoi nesatisfacute de asistenta medicala, trei sferturi dintre romani sustin ca au o stare buna de sanatate (71% in 2017), putin mai multi decat media UE. La fel ca si in alte tari, proportia persoanelor care declara ca au o stare buna de sanatate scade drastic odata cu inaintarea in varsta: de la 94% dintre romanii cu varsta cuprinsa intre 16 si 44 de ani, la 69% dintre persoanele cu varsta cuprinsa intre 45 si 64 de ani si la 23% dintre persoanele cu varsta de cel putin 65 de ani. Aceasta scadere este mai accentuata decat media UE, cifrele pentru UE in ansamblu fiind: 87,5% pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 16 si 44 de ani, 66,8% pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 45 si 64 de ani si 41,4% pentru persoanele cu varsta de cel putin 65 de ani.

Este imposibila cuantificarea decalajelor in ceea ce priveste starea de sanatate autodeclarata in functie de etnie, intrucat colectarea de statistici pe grupe etnice este interzisa, iar datele raportate se refera doar la populatia generala. Prin urmare, nu sunt disponibile date privind starea de sanatate a populatiei de etnie roma sau a oricarui alt grup etnic din Romania, desi se stie ca exista probleme legate de accesul la asistenta medicala.

Bolile cronice sau dizabilitatile dupa varsta de 65 de ani le afecteaza mai mult pe femei decat ii afecteaza pe barbati

In 2017, romanii cu varsta de 65 de ani se puteau astepta sa mai traiasca inca 16,7 ani, o crestere de aproape doi ani fata de anul 2000. Cu toate acestea, dupa varsta de 65 de ani, se traieste mai multi ani din viata cu o boala cronica sau cu o dizabilitate, situatie care plaseaza in acest sens Romania peste media UE.

Desi disparitatea de gen in ceea ce priveste speranta de viata la varsta de 65 de ani ramane substantiala (barbatii romani avand o speranta de viata cu aproximativ trei ani si jumatate mai mica decat femeile), disparitatea este in concordanta cu media UE.

In ceea ce priveste speranta de viata sanatoasa, in medie, femeile traiesc doar putin mai mult decat barbatii intr-o stare buna de sanatate (5,1 ani pentru barbati, fata de 5,9 la femei in 2017). Desi numai 46 % dintre romanii cu varsta peste 65 de ani declara ca au una sau mai multe boli cronice (comparativ cu 54 % in UE), majoritatea pot sa traiasca in continuare in mod independent pana la batranete. Cu toate acestea, 31% dintre romanii cu varsta peste 65 de ani raporteaza ca se confrunta cu unele limitari in desfasurarea activitatilor cotidiene, precum imbracarea si hranirea, procentul fiind mult mai mare decat media UE.

"Speranta de viata sanatoasa" masoara numarul de ani pe care oamenii se pot astepta sa ii traiasca fara dizabilitati la diferite varste, explica Comisia Europeana.



Tuberculoza ramane o problema majora de sanatate publica in Romania

Combaterea anumitor boli infectioase, precum tuberculoza (TBC) si rujeola, continua sa fie o problema importanta de sanatate publica in Romania. Numarul cazurilor de TBC a scazut in ultimul deceniu, dar ramane in continuare cel mai ridicat din UE (aproximativ 13.000 de cazuri in 2017).

Ratele de notificare pentru toate cazurile de TBC sunt, de asemenea, in scadere, dar raman mult peste media UE/SEE (66,2 fata de 10,7 la 100.000 in 2017). Rujeola este, de asemenea, o problema persistenta de sanatate publica in Romania, rata de notificare fiind printre cele mai ridicate din UE (102,1 la 1 milion de locuitori in 2018, comparativ cu 26,2 in UE in ansamblu). Aceasta tendinta este legata de gradul scazut al ratei de imunizare.

Factorii de risc

Potrivit Comisiei Europene, factorii de risc comportamentali sunt raspanditi si reprezinta o amenintare serioasa la adresa sanatatii populatiei. Alimentatia deficitara si lipsa activitatii fizice sunt preocupari majore. Desi ratele de obezitate la adulti sunt printre cele mai scazute din UE, nivelurile excesului de greutate si ale obezitatii in randul copiilor au crescut semnificativ in ultimii ani. Peste 30% dintre barbati fumeaza (dar procentul la femei este de numai 8%), iar fumatul regulat in randul adolescentilor se situeaza, de asemenea, la un nivel ridicat. Consumul de alcool este ridicat, 50% din barbati consumand episodic alcool in exces in mod regulat. Nu au existat initiative recente care sa vizeze alcoolul si ramane de vazut daca vor fi eficiente noile reglementari privind tutunul introduse in 2016.

Mai multe detalii, cititi AICI.

Cheltuielile pentru sanatate au atins un minim istoric si sunt mai mici decat in orice alta tara din UE atat pe cap de locuitor, cat si ca procent din PIB (5,2% din PIB in 2017, comparativ cu media UE de 9,8%). Subfinantarea sistemului afecteaza capacitatea Romaniei de a raspunde nevoilor actuale ale populatiei, situatie care va deveni din ce in ce mai dificila pe masura ce populatia imbatraneste si baza de resurse se restrange, arata Comisia Europeana.

Aceste cheltuieli limitate sunt orientate catre spitale si serviciile spitalicesti. Se explica astfel motivul pentru care asistenta medicala primara si comunitara raman subdezvoltate. Ineficienta serviciilor de sanatate, inclusiv excesul de paturi in spitale, subdezvoltarea chirurgiei ambulatorii si integrarea slaba a asistentei medicale, agraveaza situatia. Strategia Nationala de Sanatate 2014-2020 si stimulentele financiare din partea UE sprijina furnizarea de servicii in cele mai eficiente unitati din punct de vedere al costurilor si au ca scop imbunatatirea conexiunilor la nivelul asistentei medicale, precum si cu alte sectoare.

Majoritatea cheltuielilor pentru sanatate sunt finantate din fonduri publice (79%), dar ponderea cheltuielilor suportate de pacient (aproximativ 20%) poate fi substantiala, in special pentru persoanele vulnerabile. Majoritatea cheltuielilor suportate de pacient sunt destinate produselor farmaceutice. Pe langa costuri, distributia neuniforma a unitatilor medicale si a lucratorilor din domeniul sanatatii reprezinta obstacole in calea accesului la asistenta, in special pentru persoanele care locuiesc in zonele rurale. Lacunele actuale in materie de acoperire a populatiei in ceea ce priveste sistemul de asigurari sociale de sanatate lasa, de asemenea, descoperite anumite grupuri, cum ar fi persoanele fara carte de identitate (situatie care afecteaza in mod disproportionat populatia de etnie roma), persoanele fara venituri, care nu sunt inregistrate pentru a beneficia de prestatii sociale, sau persoanele din economia informala, care nu isi declara veniturile.

Deficitele de forta de munca din domeniul sanatatii se mentin ridicate, numarul medicilor si al asistentilor medicali fiind unul dintre cele mai scazute din Europa. In 2018, guvernul a abordat acest aspect in cadrul unei ordonante de urgenta, acordand majorari salariale substantiale si rapide, care au determinat cresterea cu peste 100 % a remuneratiilor medicilor rezidenti din spitalele publice. Aceasta masura a fost o reactie la proteste si se spera ca imbunatatirea salariilor va contribui la pastrarea personalului medical si la reducerea emigratiei acestuia.

Sistemul de sanatate din Romania se confrunta, de asemenea, cu probleme la nivel de guvernanta. Nu exista o evaluare sistematica a performantei, iar transparenta, in general, lipseste. Au avut loc schimbari frecvente la nivel de conducere, numarul ministrilor sanatatii in ultimul deceniu fiind de 15, precum si schimbari frecvente la nivelul conducerii Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Acest lucru afecteaza stabilitatea, coordonarea si progresul reformelor, mai arata raportul Comisiei, publicat pe 28 noiembrie 2019.

Asigurarile de sanatate - un beneficiu tot mai apreciat de romani

Incidenta crescuta a problemelor medicale in randul populatiei, alaturi de problemele grave din sistemul de sanatate public, dar si interesul in crestere pentru asigurarile private de sanatate sunt doar cateva dintre motivele care au determinat APPA - Asociatia Pentru Promovarea Asigurarilor sa lanseze, in luna noiembrie 2019, "Totul despre asigurarile de sanatate" - o campanie nationala de informare dedicata asigurarilor de sanatate, dar si unui stil de viata sanatos.

In cadrul campaniei, romanii vor avea ocazia de a vorbi cu Inimila - primul chatbot care ofera informatii despre asigurarile de sanatate, dar si sfaturi despre un stil de viata sanatos, dar si de a raspunde mai multor provocari lansate sub forma de concursuri.

Mai multe detalii despre proiect sunt disponibile pe totuldespreasigurari.ro/sanatate, pe paginile de Facebook Totuldespreasigurari.ro, Asigura-te si XPRIMM, dar si pe Instagram.

Politele de asigurari de sanatate se situeaza pe un trend ascendent in Romania, dupa cum indica si datele financiare publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiara - ASF. Astfel, asigurarile de sanatate au cumulat, la finalul primului semestru din 2019, prime brute subscrise in valoare de aproximativ 205 milioane de lei, in crestere cu aproximativ 24% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Numarul contractelor in vigoare la finalul lunii iunie 2019 la nivelul intregii piete a asigurarilor de sanatate se situa la 401.149, in crestere cu aproximativ 18% fata de numarul contractelor in vigoare la finalul lunii iunie 2018.

428 accesari
Sondaj

Ai o asigurare medicala privata (produs care iti acopera o varietate de servicii medicale, la o multitudine de furnizori)?

- Da, de la serviciu
- Da, mi-am cumparat-o eu
- Nu, dar doresc sa imi fac una in urmatoarele 6 luni
- Nu, si nu doresc sa imi fac una in urmatoarele 6 luni


PROMO