1asig.ro Printeaza acest articol

BNR: Dobanda cheie, mentinuta la 2,50% pentru a opta sedinta consecutiv


Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a decis, miercuri, sa mentina rata de politica monetara la 2,50% pe an. In acelasi timp, banca centrala a mentinut rata dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an si rata dobanzii aferente facilitatii de creditare la 3,50% pe an.

Consiliul de Administratie al BNR a decis si pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Aceasta este a opta sedinta consecutiv cand BNR pastreaza dobanda cheie la 2,50% pe an. Nivelul de 2,5% este mentinut inca din luna mai 2018. Anterior, Banca Nationala a majorat dobanda cheie in ianuarie 2018, de la 1,75% la 2%, si in februarie, de la 2% la 2,25%.

Cum motiveaza BNR aceasta decizie

Deciziile Consiliului de administratie al BNR au ca scop asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile si in conditiile pastrarii stabilitatii financiare. Consiliul de administratie subliniaza ca mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor eventuale evolutii adverse.

Conform BNR, rata anuala a inflatiei IPC a crescut pana la 4,03% in luna martie 2019 si 4,11% in luna aprilie, de la 3,83% in februarie, situandu-se deasupra intervalului de variatie al tintei si peste nivelul prognozat. Evolutia a fost determinata de cresterea preturilor pe segmentul legumelor si fructelor, precum si a preturilor la combustibili si produse din tutun, o contributie semnificativa revenind insa si componentei de baza a inflatiei.

Rata anuala a inflatiei CORE 2 ajustat (care elimina din calculul inflatiei IPC preturile administrate, volatile, ale produselor din tutun si ale bauturilor alcoolice) s-a mentinut in luna martie la 2,7%, iar in aprilie a urcat la 3%. Avansul reflecta presiuni inflationiste in crestere pe partea cererii si a costurilor salariale, dar si impactul noii taxe impuse companiilor din telecomunicatii.

Rata medie anuala a inflatiei IPC a continuat sa scada usor, de la 4,5% in luna februarie, pana la 4,4% in luna martie si 4,3% in aprilie 2019, in timp ce rata medie anuala calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum s-a mentinut la nivelul de 4,1% incepand cu decembrie 2018.

Datele revizuite privind cresterea economica in trimestrul IV 2018 confirma dinamica anuala a PIB real, de 4,1%, fata de 4,2% in trimestrul anterior. Pe partea cererii, consumul final continua sa reprezinte principalul determinant al cresterii economice (3,5 puncte procentuale), urmat de variatia stocurilor (3,2 puncte procentuale), iar formarea bruta de capital fix isi reconfirma aportul negativ. In schimb, exportul net si-a diminuat contributia negativa la dinamica PIB, pe fondul unei revizuiri in crestere a dinamicii exporturilor si importurilor de bunuri si servicii.

Cele mai recente date statistice releva adancirea deficitului de cont curent in trimestrul I 2019 comparativ cu perioada similara a anului anterior, chiar daca intr-un ritm mai putin alert decat cel din trimestrul IV 2018.

In domeniul productiei si investitiilor se consemneaza tendinte mixte. Pe de o parte, dinamica anuala a productiei industriale si-a prelungit scaderea in trimestrul I 2019 comparativ cu trimestrul IV 2018, concomitent cu scaderea dinamicii comenzilor noi din industria prelucratoare. Pe de alta parte, in termeni anuali, volumul lucrarilor de constructii s-a majorat substantial. In acelasi timp, a continuat dinamizarea activitatii in comertul cu amanuntul si servicii, pe fondul accelerarii semnificative a cresterii salariului mediu net real.

Creditul acordat sectorului privat si-a temperat cresterea anuala. Evolutia a reflectat o incetinire a cresterii componentei in lei, in paralel cu atenuarea considerabila a declinului componentei in valuta. Pe acest fond, ponderea creditului in lei in totalul creditului s a majorat marginal, la 65,8%.

In sedinta de miercuri, Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia mai 2019, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile. Noul scenariu al prognozei evidentiaza perspectiva mentinerii ratei anuale a inflatiei pe parcursul urmatoarelor trei trimestre deasupra intervalului-tintei, urmata de revenirea si mentinerea acesteia in jumatatea superioara a intervalului, pana la finele orizontului prognozei, in conditiile revizuirii in sens ascendent a traiectoriei ei prognozate, mai cu seama pe orizontul scurt de timp.

Incertitudinile si riscurile asociate perspectivei inflatiei continua sa fie legate de impactul setului de masuri fiscale si bugetare implementate in acest an, inclusiv cel al taxei pe activele bancare si al noului indice IRCC asupra creditarii si a mecanismului de transmisie a politicii monetare. Incertitudini si riscuri semnificative sunt legate de conduita politicii fiscale si a celei de venituri si de conditiile de pe piata muncii. Ramane, de asemenea, preocupanta evolutia deficitului de cont curent. Importante sunt si incertitudinile legate de ritmul cresterii economiei zonei euro si a celei globale, de evolutia pretului petrolului pe pietele internationale, de conduita politicilor monetare ale BCE si Fed, precum si ale bancilor centrale din regiune.