Vremea si extremele legate de clima au cauzat pierderi economice estimate la 560 miliarde de euro in Uniunea Europeana intre 1980 si 2021, din care doar 170 de miliarde de euro (30%) au fost asigurate. Aproape 195,000 de decese au fost cauzate de inundatii, furtuni, valuri de caldura si frig, incendii de padure si alunecari de teren. Valurile de caldura au cauzat peste 87% din numarul total de decese cauzate de evenimentele meteorologice extreme intre 1980 si 2021.
Valul de caldura din 2003, care a afectat in special Franta, a cauzat cel mai mare numar de decese in Europa pana acum - aproximativ 70,000. "Valurile de caldura periculoase pentru sanatatea umana - ca cele din vara anului 2022 - devin tot mai frecvente, mai lungi si mai intense si continua sa apara in toate scenariile climatice. In Europa de Sud, in special, s-ar putea sa avem mai mult de 60 de zile de vara in care conditiile sunt periculoase pentru sanatatea umana - ceea ce inseamna un numar mai mare de decese suplimentare si internari in spital, in special printre persoanele in varsta si bolnavi, cu exceptia cazului in care se iau masuri de prevedere. Valurile de caldura sunt cele mai periculoase evenimente meteorologice extreme din Europa, iar cresterea vulnerabilitatii populatiei europene din cauza imbatranirii si urbanizarii necesita implementarea urgenta a masurilor pentru prevenirea pierderii de vieti", se arata intr-un comunicat de presa al Agentiei Europene de Mediu.
Materialul Agentiei Europene de Mediu descrie o imagine destul de sumbra a viitorului.
Inundatii - mai frecvente si mai intense
Se estimeaza ca evenimentele de tip precipitatii puternice se vor intampla mai des in cea mai mare parte a Europei, ducand la o crestere a frecventei inundatiilor, in special in Europa de nord-vest si centrala. Masurile de adaptare sunt necesare pentru a proteja societatea de cele mai grave impacte, cum ar fi cele cauzate de inundatiile din iulie 2021 din Germania si Belgia.
Expunerea populatiei si a bunurilor la risc se mareste odata cu extinderea continua a zonelor inundate, punand adesea populatiile mai vulnerabile si facilitatile, precum scoli si spitalele, in pericol. Intre 1980 si 2021, daunele cauzate de inundatii au insumat aproape 258 de miliarde de euro si cresc in medie cu peste 2% in fiecare an.
Seceta - un fenomen mai frecvent si mai sever
Incepand cu 2018, mai mult de jumatate din Europa a fost afectata de conditii de seceta extrema, atat iarna, cat si vara. Secetele din 2022 au redus semnificativ recoltele de culturi precum porumb, soia sau ulei de masline. O alta iarna uscata are consecinte asupra verii urmatoare, iar perspectiva este pesimista. Iarna extrem de uscata si calda a insemnat un strat redus de zapada si a condus la putina umiditate a solului, debituri scazute ale raurilor si stocarea redusa a apei in rezervoarele din cea mai mare parte a Europei de sud si vest.
Proiectiile pe termen lung arata ca Europa de sud si centrala va deveni si mai uscata si mai calda pe parcursul secolului al XXI-lea, cu consecinte devastatoare pentru sectorul agricol. Pierderile economice totale in toate sectoarele economice legate de seceta sunt asteptate sa creasca pana la sfarsitul acestui secol, de la 9 miliarde de euro pe an la 1,5 grade Celsius de incalzire globala, la 31 miliarde de euro pe an la 2 grade Celsius de incalzire si la 45 miliarde de euro la o incalzire de 3 grade Celsius, conform scenariilor stiintifice.
Incendii - tot mai raspandite
Cele mai multe incendii de padure din Europa sunt declansate de activitatile umane, dar conditiile climatice - perioade uscate si calde cu vant puternic - determina intensitatea si impactul acestora. Incendiile de padure afecteaza in mare masura Europa de sud, dar si din ce in ce mai mult Europa centrala si chiar Europa de nord. Din 1980, 712 oameni si-au pierdut viata in Europa ca urmare directa a incendiilor de padure. Sezonul de incendii din 2022 a fost cel de-al doilea cel mai rau din 2000 incoace, cu peste 5.000 km2 arsi in timpul lunilor de vara (iunie, iulie, august), de doua ori suprafata Luxemburgului, si o suprafata afectata record a parcurilor protejate.
In cadrul scenariului de schimbare climatica cu emisii ridicate, sudul Europei, in special Peninsula Iberica, va experimenta o crestere semnificativa a numarului de zile cu pericol mare de incendii. Numarul persoanelor care locuiesc in apropierea zonelor salbatice si expuse la niveluri ridicate pana la extreme de pericol de incendii timp de cel putin 10 zile pe an ar creste de la acum cu 15 milioane (+24%) in cadrul scenariului de incalzire globala de 3?C.
Cresterea bolilor sensibile la clima
Unele specii purtatoare de boli sunt raspandite in Europa (cum ar fi capusele care pot transmite boala Lyme), in timp ce altele sunt invazive (cum ar fi Aedes albopictus, cunoscuta si sub numele de tantarul tigru, care poate transmite febra dengue). Un climat mai cald inseamna ca atat speciile endemice, cat si cele invazive se pot raspandi mai mult spre nord sau pot fi prezente la altitudini mai mari decat in trecut. Adaptarea climatica pentru tantarul tigru este proiectata sa creasca in parti mari ale Europei, in special in Europa de vest, care ar putea deveni un punct fierbinte pentru aceasta insecta pana la sfarsitul secolului.
Malaria ar putea reapare in Europa datorita prezentei raspandite a speciei de tantar Anopheles, care poate transmite boala. Precipitatiile crescute si prezenta apei stagnante creeaza mai multe habitate pentru tantari, iar temperaturile mai ridicate cresc rata intepaturilor de tantar si dezvoltarea parazitului Plasmodium care cauzeaza malaria.