Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a decis, marti – 13 februarie 2024, sa mentina rata dobanzii de politica monetara la nivelul de 7% pe an.
De asemenea, CA al BNR a hotarat pastrarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 6% pe an si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Dobanda cheie este nemodificata din luna ianuarie 2023, cand BNR a crescut rata dobanzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an.
BNR a transmis:
”Rata anuala a inflatiei a scazut la 6,61 la suta in decembrie 2023, sub nivelul prognozat, de la 6,72 la suta in noiembrie, pe fondul continuarii incetinirii cresterii preturilor alimentelor procesate si ale energiei, care a devansat ca impact reamplificarea semnificativa a dinamicii anuale a pretului combustibililor, pe seama unui efect de baza.
Pe ansamblul trimestrului IV 2023, rata anuala a inflatiei si-a accelerat descresterea mai mult decat s-a anticipat, diminuandu-se cu 2,22 puncte procentuale (de la 8,83 la suta in septembrie), in conditiile in care dinamicile preturilor alimentelor si ale energiei au continuat sa se reduca relativ alert, iar efectul de baza inflationist de pe segmentul combustibili a fost contrabalansat integral de decelerarea cresterii preturilor administrate si a pretului produselor din tutun.
In acelasi timp, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accentuat peste asteptari trendul descendent in trimestrul IV 2023, coborand la 8,4 la suta in decembrie, de la 11,3 la suta in septembrie, pe fondul efectelor de baza dezinflationiste mai extinse, al descresterii cotatiilor marfurilor agroalimentare si al masurii de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de baza, dar si in contextul temperarii cererii de consum si al scaderii dinamicii preturilor importurilor. Actiunea acestor factori a fost doar in mica masura atenuata de transferarea in preturile unor servicii a cresterilor de costuri antrenate de majorarea salariului minim brut, precum si de inrautatirea temporara a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt.
Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a scazut la 7,0 la suta in luna decembrie 2023, de la 9,2 la suta in septembrie. Totodata, rata medie anuala a inflatiei IPC s‑a redus in decembrie 2023 la 10,4 la suta, de la 12,6 la suta in septembrie. La randul ei, rata medie anuala a inflatiei calculata pe baza IAPC a scazut in decembrie la 9,7 la suta, de la 11,4 la suta in septembrie.
In anul 2023, rata anuala a inflatiei s-a redus astfel cu 9,76 puncte procentuale (de la 16,38 la suta in decembrie 2022), in contextul unor contributii majore, aproape egale, aduse de scaderile de dinamica consemnate de preturile alimentelor procesate si de preturile energiei. Influente dezinflationiste suplimentare, dar mult mai modeste, au venit de pe segmentele LFO si combustibili, in timp ce mici efecte de sens opus au fost generate de subcomponentele marfuri nealimentare si servicii de piata ale inflatiei de baza.
Noile date statistice reconfirma incetinirea semnificativa, dar sub asteptari, a cresterii economice in trimestrul III 2023, la 0,9 la suta, de la 1,5 la suta in precedentele trei luni (variatie trimestriala), evolutie ce implica o restrangere relativ temperata a excedentului de cerere agregata in acest interval.
Se reconfirma, de asemenea, mentinerea dinamicii anuale a PIB in trimestrul III 2023 la un nivel modest din perspectiva istorica – la 1,1 la suta, fata de 1,0 la suta in trimestrul II –, in conditiile in care variatia stocurilor si-a majorat semnificativ impactul contractionist, iar aportul consumului administratiei publice a devenit vizibil negativ. In schimb, formarea bruta de capital fix si-a reamplificat dinamica anuala la un nivel de doua cifre in trimestrul III 2023, iar consumul gospodariilor populatiei si-a reaccelerat cresterea. Evolutia exportului net a continuat sa-si majoreze influenta expansionista, data fiind marirea si in acest interval a ecartului pozitiv dintre dinamica volumului exporturilor de bunuri si servicii si cea a volumului importurilor, pe fondul adancirii mai pronuntate in teritoriul negativ a celei din urma. Drept urmare, deficitul balantei comerciale si-a reaccentuat usor declinul fata de perioada similara a anului precedent, iar deficitul de cont curent a continuat sa scada semnificativ in termeni anuali, dar ceva mai modest decat in trimestrul II, in contextul incetinirii ritmului ameliorarii soldului balantei veniturilor primare, pe seama evolutiei profiturilor reinvestite.
Cele mai recente date si analize indica o incetinire usoara a cresterii economice in trimestrele IV 2023 si I 2024 fata de trimestrul III 2023, implicand o accelerare a acesteia in termeni anuali.
Astfel, comparativ cu ritmul mediu aferent trimestrului III, in primele doua luni din trimestrul IV 2023, vanzarile cu amanuntul si serviciile prestate populatiei si-au reaccelerat cresterea fata de aceeasi perioada a anului precedent. In acelasi timp, productia industriala si-a atenuat contractia in termeni anuali, iar volumul lucrarilor de constructii a continuat sa se mareasca intr-un ritm anual de doua cifre, pe seama evolutiilor de pe segmentul constructiilor ingineresti. Variatia nominala anuala a importurilor de bunuri si servicii s-a reamplificat insa relativ mai consistent in octombrie-noiembrie 2023, reintrand in teritoriul pozitiv si devansand-o astfel pe cea a exporturilor. Pe acest fond, deficitul comercial si deficitul de cont curent au inregistrat o crestere in termeni anuali – dupa trei trimestre de comprimare –, ce a fost puternic accentuata in cazul celui din urma de inrautatirea abrupta a soldurilor balantelor veniturilor. Pe ansamblul primelor 11 luni ale anului 2023, ambele deficite au ramas totusi relevant inferioare celor acumulate in perioada similara a anului precedent.
Pe piata muncii, efectivul salariatilor din economie a stagnat si in intervalul octombrie-noiembrie, iar rata somajului BIM a ramas relativ constanta in trimestrul IV 2023, insa dinamica anuala de doua cifre a costului unitar cu forta de munca din industrie si-a intrerupt trendul descendent din precedentele sase luni, crescand pronuntat in noiembrie. Potrivit sondajelor de specialitate, intentiile de angajare pe orizontul apropiat de timp au continuat sa descreasca alert in debutul anului curent, iar deficitul de forta de munca raportat de companii s-a marit foarte usor, dupa scaderea semnificativa consemnata in trimestrul IV 2023, si exclusiv pe seama evolutiei din sectorul serviciilor.
Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare au inregistrat mici scaderi si in prima luna din 2024, dupa o scurta perioada de stabilitate, in timp ce randamentele pe termen mediu si lung ale titlurilor de stat s-au reinscris si s-au mentinut pe o traiectorie usor ascendenta pana in ultima decada a lui ianuarie – relativ in linie cu evolutiile din economiile avansate si din regiune –, in contextul unei noi revizuiri a asteptarilor investitorilor privind perspectiva ratei dobanzii Fed, cu impact si asupra apetitului global pentru risc. In aceasta conjunctura, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o ajustare ascendenta la mijlocul lunii ianuarie 2024, dar mai modesta decat cele evidentiate in regiune, iar apoi a tins sa se stabilizeze pe noul palier. Moneda nationala a consemnat o depreciere usoara si fata de dolarul SUA, care a recuperat pe parcursul lunii ianuarie pierderea de valoare consemnata in decembrie pe pietele financiare internationale.
Creditul acordat sectorului privat si-a marit ceva mai evident dinamica anuala in luna decembrie 2023, pana la 6,4 la suta, de la 5,4 la suta in noiembrie, pe fondul continuarii accelerarii cresterii componentei in lei, dar si in conditiile incetinirii scaderii ritmului creditului in valuta, reflectand cu precadere evolutiile de pe segmentul societatilor nefinanciare. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat s-a redus marginal in decembrie 2023, la 68,4 la suta, de la 68,5 la suta in noiembrie.
In sedinta de astazi, Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia februarie 2024, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile.
Prognoza actualizata reconfirma perspectiva cresterii ratei anuale a inflatiei in debutul anului curent – sub impactul majorarii si introducerii unor taxe si impozite indirecte –, si a reluarii scaderii acesteia ulterior, dar intr-un ritm incetinit comparativ cu 2023 si cu proiectia precedenta. Astfel, dupa ce urca probabil in ianuarie la un nivel vizibil inferior celui previzionat anterior, rata anuala a inflatiei este asteptata sa coboare in decembrie 2024 in apropierea valorii indicate de prognoza precedenta si sa atinga limita de sus a intervalului tintei la finele anului viitor.
Descresterea va fi antrenata pe mai departe de factorii pe partea ofertei, in principal de efecte de baza dezinflationiste si de corectii descendente ale cotatiilor marfurilor, carora li se alatura influentele asteptate sa vina din decelerarea cresterii preturilor importurilor si din descresterea anticipatiilor inflationiste pe termen scurt, precum si din continuarea restrangerii excedentului de cerere agregata, insa mult mai lenta decat in proiectia precedenta.
Incertitudini si riscuri semnificative raman asociate conduitei viitoare a politicii fiscale si de venituri, avand ca surse dinamica salariilor din sectorul public si impactul integral al noii legi a pensiilor, dar si masurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate in perspectiva in vederea continuarii consolidarii bugetare, inclusiv in contextul procedurii de deficit excesiv si al conditionalitatilor atasate altor acorduri incheiate cu CE.
Incertitudini si riscuri la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, continua sa genereze insa si razboiul din Ucraina si conflictul din Orientul Mijlociu, precum si evolutiile economice din Europa, indeosebi din Germania. Totodata, absorbtia fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte. Ea este insa esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a efectelor contractioniste ale conflictelor geopolitice si ale inaspririi conditiilor economice si financiare pe plan international.
Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.
In sedinta de astazi, 13 februarie 2024, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7,00 la suta pe an. Totodata, s-a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la suta pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 6,00 la suta pe an. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizeaza readucerea durabila a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. In contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung, sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse.
BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si va continua sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.”
Urmatoarea sedinta a CA al BNR dedicata politicii monetare va avea loc in data de 4 aprilie 2024.