1asig.ro
1asig.ro
federatia roaman de bowling

BNR mentine dobanda cheie la 7%

Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a decis, luni, sa mentina dobanda cheie la nivelul de 7% pe an, a anuntat banca centrala.

Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei, intrunit in sedinta de astazi, 13 mai 2024, a hotarat urmatoarele:

  • mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7,00% pe an;
  • mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00% pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 6,00% pe an;
  • mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

 

Dobanda cheie este nemodificata din luna ianuarie 2023, cand BNR a crescut rata dobanzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an.

Regasiti mai jos comunicatul BNR cu motivarea deciziei de luni:

”Dobanda cheie este nemodificata din luna ianuarie 2023, cand BNR a crescut rata dobanzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an. Rata anuala a inflatiei a scazut in martie 2024 la 6,61%, de la 7,23% in februarie, in principal ca urmare a incetinirii cresterii preturilor alimentelor.

Rata anuala a inflatiei a revenit astfel in martie la nivelul de la finele anului trecut, in conditiile in care cresterile de dinamica consemnate pe ansamblul trimestrului I 2024 de preturile energiei electrice, combustibililor si produselor din tutun au fost contrabalansate ca impact de decelerarea inflatiei de baza si de descresterea dinamicii preturilor LFO.

Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a continuat sa se reduca in primele trei luni din acest an, dar mai lent decat in precedentele doua trimestre, coborand la 7,1% in martie, de la 8,4% in decembrie 2023. Decelerarea a avut ca determinanti si in acest interval efecte de baza dezinflationiste, corectii ale cotatiilor marfurilor agroalimentare si masura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de baza, precum si dinamica in scadere a preturilor importurilor. Impactul acestor factori a fost atenuat de efectele masurilor fiscale aplicate in debutul anului curent si de nivelul marit al anticipatiilor inflationiste pe termen scurt. Acestora li s-au alaturat influentele cresterilor de costuri salariale consemnate spre finele anului trecut, ce au fost transferate, cel putin partial, asupra preturilor unor servicii si bunuri nealimentare, inclusiv pe fondul redinamizarii consumului privat.

Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a scazut la 6,7% in martie 2024, de la 7,0% in luna decembrie 2023. Totodata, rata medie anuala a inflatiei IPC s‑a redus la 8,5% in martie 2024, de la 10,4% in decembrie 2023. La randul ei, rata medie anuala a inflatiei calculata pe baza IAPC a scazut in martie 2024 la 8,3%, de la 9,7% in decembrie 2023.

Noile date statistice reconfirma comprimarea activitatii economice cu 0,5% in trimestrul IV 2023 fata de trimestrul precedent, dar si cresterea dinamicii anuale a acesteia la 3,0%, de la 1,9% in trimestrul III 2023.

Potrivit noilor date, cresterea avansului in termeni anuali al PIB a fost sustinuta de toate componentele cererii interne, insa mai cu seama de formarea bruta de capital fix, a carei dinamica anuala de doua cifre s-a cvasi-dublat in acest trimestru, ajungand la 21,4%. Un aport semnificativ a fost adus si de consumul gospodariilor populatiei, care si-a reaccelerat cresterea fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Evolutia exportului net a redevenit insa puternic contractionista in trimestrul IV 2023, in conditiile in care variatia anuala a volumului importurilor de bunuri si servicii a crescut mult mai pronuntat, reintrand in teritoriul pozitiv si devansand-o astfel pe cea a volumului exporturilor. Drept urmare, deficitul balantei comerciale si cel de cont curent au inregistrat o crestere in termeni anuali in acest interval – dupa trei trimestre de comprimare –, ce a fost accentuata in cazul celui din urma de inrautatirea considerabila a soldului balantei veniturilor primare. Pe ansamblul intregului an, ambele deficite s-au diminuat insa vizibil in raport cu valorile atinse in 2022, ponderea in PIB a celui de cont curent reducandu-se la 7,0%, de la 9,2%.

Cele mai recente date si analize indica o crestere semnificativa a economiei in prima parte a anului 2024 in raport cu trimestrul IV 2023, implicand insa o scadere a dinamicii anuale a PIB in acest interval, in conditiile unor evolutii divergente la nivelul componentelor cererii agregate si al sectoarelor majore.

Astfel, in primele doua luni din acest an, dinamica anuala a vanzarilor cu ama­nuntul a consemnat un amplu salt, iar cea a vanzarilor auto-moto si-a incetinit scaderea in raport cu media trimestrului precedent. In schimb, productia industriala si-a prelungit contractia in termeni anuali pe ansamblul intervalului, desi s-a redresat usor in luna februarie, iar volumul lucrarilor de constructii a suferit un declin pronuntat fata de aceeasi perioada a anului anterior, dupa sase trimestre consecutive de crestere intr-un ritm de doua cifre. Totodata, dinamica anuala a importurilor de bunuri si servicii a continuat sa o devanseze pe cea a exporturilor, astfel incat deficitul comercial si-a accelerat usor cresterea in termeni anuali in ianuarie-februarie 2024, in timp ce deficitul de cont curent si-a temperat-o semnificativ, ca urmare a ameliorarii balantei veniturilor secundare, pe seama intrarilor de fonduri europene de natura contului curent.

Pe piata muncii, noile date arata o incetinire pronuntata in februarie a cresterii lunare a efectivului salariatilor din economie, dar si o scadere semnificativa a ratei somajului BIM in martie, dupa mai multe trimestre de relativa stagnare la un nivel mediu de 5,6%. In acelasi timp, dinamica anuala de doua cifre a salariului brut nominal si-a prelungit ascensiunea in ianuarie-februarie 2024, iar cea a costului unitar cu forta de munca din industrie s-a redus doar usor fata de media trimestrului precedent, ramanand foarte ridicata. Totodata, potrivit sondajelor de specialitate, intentiile de angajare au crescut in aprilie pentru a treia luna consecutiv, in principal pe seama evolutiilor din comert si servicii, iar deficitul de forta de munca raportat de companii a continuat sa se mareasca, desi mai temperat si cu un aport major al sectorului constructii.

Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare au ramas stabile in aprilie, in timp ce randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat si-au accentuat ascensiunea – relativ in linie cu evolutiile din economiile avansate si din regiune –, in contextul reconsiderarii de catre investitori a traiectoriei probabile a ratei dobanzii Fed, dar si ca urmare a intensificarii tensiunilor din Orientul Mijlociu, de natura sa afecteze apetitul global pentru risc. In aceasta conjunctura, cursul de schimb leu/euro a revenit in a doua parte a lunii aprilie si s-a stabilizat apoi pe palierul mai inalt pe care a urcat temporar in ianuarie.

Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat a continuat sa se reduca in martie 2024, dar vizibil mai temperat, ajungand la 4,7%, de la 4,9% in februarie, in conditiile in care noua descrestere relativ pronuntata de ritm consemnata in aceasta luna de componenta in valuta a fost insotita de accelerarea usoara a cresterii creditului in lei. Pe acest fond, ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat s-a marit la 68,9% in martie, de la 68,7% in februarie. 

In sedinta de astazi, Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia mai 2024, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile.

Prognoza actualizata releva perspectiva continuarii descresterii ratei anuale a inflatiei de-a lungul urmatoarelor opt trimestre intr-un ritm mult incetinit fata de 2023 si pe o traiectorie ceva mai ridicata pe termen scurt decat cea evidentiata in proiectia precedenta. Astfel, rata anuala a inflatiei este asteptata sa se situeze in decembrie 2024 peste valoarea previzionata anterior si sa coboare doar marginal in interiorul intervalului tintei la finele orizontului prognozei (martie 2026).

Descresterea va fi antrenata pe mai departe de factorii pe partea ofertei, in principal de efecte de baza dezinflationiste si de corectii descendente ale cotatiilor marfurilor, a caror actiune dezinflationista va slabi insa progresiv, si mai pronuntat pe termen scurt decat s-a anticipat anterior. Acestora li se alatura influentele asteptate sa vina din decelerarea cresterii preturilor importurilor si din descresterea graduala a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt, precum si din restrangerea foarte lenta a excedentului de cerere agregata pe parcursul urmatorilor doi ani, in linie cu previziunile precedente.

Incertitudini si riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale si de venituri, avand in vedere, pe de o parte, executia bugetara din primele trei luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public si impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de alta parte, masurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate in perspectiva in vederea continuarii consolidarii bugetare, inclusiv in contextul procedurii de deficit excesiv si al conditionalitatilor atasate altor acorduri incheiate cu CE. O sursa de incertitudini si riscuri insemnate o constituie, de asemenea, conditiile de pe piata muncii si dinamica salariilor din economie.

Incertitudini si riscuri la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, continua sa genereze insa si razboiul din Ucraina si conflictul din Orientul Mijlociu, precum si evolutiile economice din Europa, indeosebi din Germania. Totodata, absorbtia fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte. Ea este insa esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a efectelor contractioniste ale conflictelor geopolitice.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.

In sedinta de astazi, 13 mai 2024, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7,00% pe an.  Totodata, s-a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00% pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 6,00% pe an. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizeaza readucerea durabila a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5% ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. In contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse.

BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si va continua sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.”