Cornel COCA - CONSTANTINESCUPrim-Vicepresedinte
ASF
Criza economica a evidentiat dezechilibre in sistemul financiar, necesitand o analiza a soliditatii societatilor participante in piata, cu scopul remedierii disfunctiilor intr-un mod sustenabil.
Contextul economic post-criza, a impulsionat autoritatile de supraveghere financiara sa identifice mecanisme de evaluare a activelor si pasivelor si testarii acestora la conditii de stres pentru entitatile supravegheate. In acest sens, Banca Centrala Europeana (BCE) a derulat in anul 2014 un program de o anvengura fara precedent la care au luat parte 130 de institutii de credit din Uniunea Europeana,"Asset Quality Review (AQR) and stress test", astfel sporind transparenta sistemului bancar pan-european. AQR a fost un pas important de indeplinit pentru un start optim al Mecanismului Unic de Supraveghere, iar testul de stres o examinare orientata spre viitor a rezilientei solvabilitatii bancilor la un scenariu de baza si unul advers. AQR a reprezentat un exercitiu prudential pentru a verifica si testa abilitatea entitatilor implicate de a infrunta conditii economice precare. Ca o consecinta, astfel de exercitii si teste de stres au devenit in ultimul an un element metodologic standard folosit de autoritatile de reglementare din UE pentru supravegherea viabilitatii financiare si operationale a entitatilor financiare.
Rezultatul AQR si a testelor de stres a fost primit cu succes nu numai de institutiile europene si internationale, dar si de entitatile din piata, care vad datele prezentate in urma unui astfel de proiect ca o parafa implicita, ce garanteaza calitatea pozitiei financiare, creand premisele recastigarii increderii clientilor.
Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) intr-un demers comun cu Comisia Europeana (CE) si Autoritatea Europeana pentru Asigurari si Pensii Ocupationale (EIOPA) a hotarat efectuarea unei evaluari comprehensive a pietei asigurarilor de catre organisme independente a sectorului de asigurari din Romania. Exercitiul vine in urma misiunii comune a Fondului Monetar International (FMI) si Comisiei Europene, care s-a desfasurat in Bucuresti in luna iunie 2014 si care a avut loc in contextul celei de-a treia evaluari a aranjamentului Stand-by incheiat cu FMI si a primei evaluari din programul preventiv de balanta de plati incheiat intre Romania si Uniunea Europeana.
Exercitiul s-a focalizat pe evaluarea activelor si pasivelor asiguratorilor, incluzand nivelul provizioanelor tehnice, pe aspecte legate de guvernanta si teste de stres individuale, scopul fiind acela de a mentine stabilitatea pietei de asigurari si de a creste increderea in produsele de asigurare. Exercitiul BSR si testele de stres reprezinta primul demers de acest gen realizat pentru piata de asigurari intr-un stat membru al Uniunii Europene. Pentru o transparenta ridicata si o comparabilitate facila a rezultatelor, la exercitiul BSR au luat parte 13 societati de asigurare, detinand o cota de piata combinata a primelor brute subscrise de 82% la sfarsitul anului 2013. O echipa formata din specialisti ai ASF, CE si EIOPA au elaborat pentru prima data TOR (Terms of Reference), metodologia de lucru in piata asigurarilor, stabilind coordonatele de desfasurare a exercitiului, cu respectarea principiilor independentei si transparentei. BSR este echivalentul AQR pentru piata asigurarilor, prin evaluarea suplimentara a elementelor de pasiv materializate in principal de nivelul si acuratetea constituirii rezervelor tehnice, in raport cu dimensiunea riscurilor asumate de fiecare companie de asigurari in parte.
Scopul exercitiului BSR nu consta numai in analiza si prezentarea publica a rezultatelor, ci si in adoptarea unor masuri corective, menite sa imbunatateasca pozitia financiara a entitatilor pe termen lung, precum si sa asigure stabilitatea sistemului in ansamblu. Pentru continuitate si aplicabilitate, este necesar ca autoritatile de reglementare si supraveghere sa isi adapteze in permanenta metodologia de testare la cele mai recente bune practici din piata. Pe de alta parte, este necesar, ca societatile evaluate sa asigure o calitate inalta a datelor puse la dispozitie, iar deciziile de business sa se bazeze pe mentinerea robustetii optime in conditii financiare severe.
In atingerea scopurilor propuse, exercitiul BSR si recalcularea indicatorilor prudentiali (e.g. fondul minim de siguranta, marja de solvabilitate si acoperirea provizioanelor tehnice cu active admise) s-au bazat pe cerintele prudentiale actuale, si anume, regimul prudential Solvabilitate I. Pentru a indeplini obiectivele exercitiului BSR, analizele si evaluarile au avut in vedere o verificare amanuntita de catre auditori a conformitatii si acuratetii bilanturilor societatilor de asigurare participante.
In cazul testului de stres, punctul de pornire a fost bilantul in baza regimului prudential Solvabilitate II, intocmit de auditori in colaboare cu societatile de asigurare. Aceasta operatiune a oferit ASF, cat si societatilor participante un plus de acuratete si informatii relevante privind pregatirea acestora pentru introducerea cerintelor prudentiale Solvabilitate II, privind rezistenta la scenarii de stres si identificarea vulnerabilitatilor majore. Testului de stres a evaluat conformarea societatilor cu cerintele de capital ale regimului Solvabilitate II (e.g. cerinta de capital minim si cerinta de capital de solvabilitate) atat dinainte, cat si dupa testarea la stres, fiind orientat catre viitor.
In urma realizarii exercitiului BSR, elementele de activ si de pasiv, la data de referinta a exercitiului (30 iunie 2014) au fost ajustate, de la caz la caz. La nivel agregat, aceasta inseamna o ajustare in minus a activelor totale de aproximativ 6%, precum si majorarea cu aproximativ 5% a pasivelor totale ale societatilor participante.
Rezultatele testului de stres evidentiaza ca in anumite scenarii adverse de pe piata financiara si a asigurarilor, de exemplu in cazul producerii unui cutremur sau a unor inundatii, unele societati de asigurare trebuie sa isi ajusteze capitalul in functie de risc. O constatare demna de mentionat o reprezinta faptul, ca o buna parte din societatile ce subscriu preponderent asigurari de raspundere civila auto au prezentat un necesar de capital substantial.
Societatile participante trebuie sa pregateasca planuri de actiuni, care sa includa masuri menite sa corecteze orice problema identificata ca rezultat al exercitiului BSR si testului de stres. Nevoia de ajustare a capitalului este iminenta in unele cazuri, necesitand un complex de interventii, ce includ atat masuri cash, cat si non-cash. Echilibrarea nivelului rezervelor tehnice in raport cu obligatiile asumate, regasite in cadrul elementelor de pasiv, poate fi realizata prin interventia asupra activelor, in sensul inlocuirii lor cu active lichide admise sa acopere rezervele tehnice, dar totodata si prin realizarea unui echilibru mai bun intre retentia proprie si riscul cedat in reasigurare sau prin aplicarea unei evaluari mai stricte a reasiguratorului. Insa o infuzie de capital va fi totusi solutia necesara in cazul unor societati de asigurare, in vederea imbunatatirii indicatorilor de solvabilitate si lichiditate.
Consecintele crizei financiare ce a afectat pietele financiare bancare si non-bancare deopotriva, impreuna cu indisciplina pietelor mai sus mentionate in ultimele doua decenii au facut ca rezultatele AQR pe piata bancara europeana si BSR pe piata de asigurari din Romania sa nu fie surprinzatoare, dar nici de neglijat. Aceste exercitii au reprezentat o analiza diagnostic a pietei bancare la nivel european, respectiv a pietei asigurarilor din Romania, reflectand la nivel agregat situatia industriei.
Piata asigurarilor din Romania s-a confruntat cu o serie de vulnerabilitati in ultimii ani. Dependenta de segmentul asigurarilor generale, cu expunere semnificativa pe asigurarile de raspundere civila auto (43,4% total PBS), reflecta stadiul de dezvoltare al pietei, afectata de gradul de constientizare si de nivelul de educatie financiara, precum si de capacitatea redusa de absorbtie a unor produse mai sofisticate. Prin urmare, piata de asigurari din Romania prezinta o serie de obstacole in calea unei cresteri sustenabile continue. Este necesar ca acestea sa fie inlaturate pentru a spori increderea in produsele de asigurari, a creste gradul de penetrare al acestora, cat si pentru a facilita intelegerea mai completa a riscurilor.
Pe fondul unei concurente acerbe pe piata asigurarilor de raspundere civila auto, s-a creat o presiune asupra preturilor, acestea stabilindu-se la un nivel inadecvat in raport cu obligatiile si riscurile asumate, ceea ce a condus in final la o deteriorare a calitatii serviciilor. Inadecvarea modelelor de business si neadaptarea la realitatile pietei au generat in unele cazuri derapaje. Ca raspuns prompt, s-au adoptat anumite masuri ferme de supraveghere, precum deschiderea procedurii de redresare financiara in cazul a doi jucatori semnificativi de pe piata, in vederea protejarii asiguratilor si evitarea unor scenarii nefavorabile in viitor.
Necesitatea unui cadru legal viabil in care protectia consumatorilor este pusa pe primul plan s-a materializat prin initiative de completare a cadrului normativ in vederea administrarii situatiilor de criza. Prin urmare, legislatia in domeniul asigurarilor urmeaza a fi completata de catre noua lege a asigurarilor, denumita generic Solvabilitate II, de legea privind Fondul de Garantare a Asiguratilor si de catre proiectul de lege cu privire la redresarea si rezolutia asiguratorilor. Acesta din urma pune la dispozitia autoritatii, instrumente adecvate pentru gestionarea situatiei aparute ca urmare a deteriorarii semnificative a pozitiei financiare a unei societati de asigurare, printre care sunt amintite: planul de rezolutie, masurile de interventie timpurie, institutia punte, separarea activelor.
Exercitiul BSR a avut un caracter de pionierat la nivel european, iar rezultatele s-au dovedit utile, autoritatea hotarand extinderea exercitiului, pentru inca 21 de societati de asigurare, fiind un exemplu ce poate fi urmat la nivel european si de alte autoritati.