Intelegerea modului in care comportamentul investitorilor se modifica in timp este esentiala in contextul in care ofera informatii cu privire la posibilele schimbari de la nivelul pietelor. Se estimeaza ca in urmatorii douazeci de ani, numai in Statele Unite vor fi transferate active in valoare de aproximativ 72 de trilioane de dolari de la generatia baby boomers (nascuta intre 1946 si 1964) catre generatiile mai tinere.
Gestionarea acestor active de catre cei carora le vor fi transmise va avea un efect asupra performantei pietei bursiere, a sectorului imobiliar, a marfurilor si a intreprinderilor mici si mijlocii.
Conform unui studiu realizat de Bank of America in care au fost incluse peste 1.000 de persoane din Statele Unite cu averi nete mai mari de trei milioane de dolari (excluzand proprietatea personala), s-a constatat ca exista schimbari semnificative in modul in care generatiile milenialilor (1981 - 1996) si Z (1997 - 2012) isi concep alocarea activelor, comparativ cu generatiile X (1965 - 1980) si baby boomers.
72% dintre generatiile mai tinere cred ca nu mai este posibil sa se obtina randamente peste medie ale investitiilor folosind doar actiuni si obligatiuni. Daca ne uitam la investitorii mai in varsta, doar 28% dintre acestia impartasesc aceeasi opinie.
Iar aceasta convingere a investitorilor din generatiile milenialilor si Z este vizibila in modul in care acestia isi aloca fondurile catre diferite active. In medie, actiunile si obligatiunile reprezinta doar 47% din portofoliile lor de investitii, comparativ cu 74% in cazul celor cu varsta de 44 de ani si peste. Investitorii mai tineri considera ca alte instrumente, precum cryptomonedele - catre care aloca in medie 14% din portofoliul lor - si investitiile alternative - cu o medie de 17% din alocari - sunt mai profitabile decat instrumentele de investitii traditionale. Prin „investitii alternative” intelegem diferite forme de arta, obiecte de colectie, marfuri, bijuterii si chiar afaceri sub forma investitiilor de capital privat (private equity).
Generatia mai in varsta aloca doar 6% din portofoliu pentru cryptomonede (1%) si investitii alternative (5%) impreuna, cea mai mare pondere in investitiile lor fiind reprezentata de actiuni (55%).
„Avand in vedere expunerea mai mare la risc prin cryptomonede, impreuna cu expunerea catre aur, generatiile tinere incearca in mod direct sa mizeze pe cresterea averii lor generale, avand in acelasi timp alocari catre unul dintre cele mai sigure active din lume - aurul. Pretul metalului pretios a crescut cu 25% in ultimii doi ani. Iar studiul mentionat anterior arata ca 90% dintre investitorii mileniali si Gen-Z au declarat ca fie detin aur, fie sunt interesati sa cumpere aur. Acest procent este de doua ori si jumatate mai mare decat cel al investitorilor mai in varsta care detin deja aur sau sunt interesati sa investeasca in acesta (doar 34%). Acest mod de echilibrare a portofoliului de investitii se poate dovedi foarte profitabil, mai ales avand in vedere ca in septembrie vom asista la prima reducere a ratei dobanzii de la 15 martie 2020 incoace, de catre Rezerva Federala a Statelor Unite (Fed)”, spune Victor DIMA, Managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex Romania.
In ceea ce priveste performanta pretului aurului, ori de cate ori Fed incepe sa reduca ratele dobanzilor, pretul aurului creste, in medie, cu 8,3% in urmatoarele douasprezece luni de la inceperea taierii ratei. Asta se intampla deoarece obligatiunile guvernamentale nou emise au randamente mai mici odata ce dobanzile sunt taiate, ceea ce impinge investitorii catre aur ca investitie sigura alternativa la obligatiunile guvernamentale.
Cu toate acestea, interesul pentru aur al generatiilor tinere este in antiteza cu sentimentul acestora in ceea ce priveste atat economia SUA, cat si cea globala. Potrivit studiului Bank of America, aproximativ jumatate dintre acesti investitori considera ca economia SUA merge „foarte bine”, fiind mult mai optimisti decat generatiile mai in varsta (doar 24% dintre acestia crezand aceeasi idee). „Perspectiva noastra asupra procentului pe care ar trebui sa il aloce, in medie, un investitor catre aur (sau argint) este in jurul a 5%-10%, pentru a putea balansa diversele socuri de care sufera bursele, dar si pentru a crea un portofoliu aproape imun la inflatie si la schimbarile ratelor dobanzii”, adauga Victor DIMA.
Schimbarea modului in care generatiile tinere isi aloca averea in comparatie cu generatiile mai in varsta este evidenta. Investitorii din generatiile milenialilor si Z au un apetit mai ridicat pentru investitiile riscante si netraditionale, in timp ce generatiile X si baby boomers sunt mai reticente in a-si asuma riscuri mai mari. Acest lucru este, desigur, firesc, deoarece, cu cat un investitor inainteaza in varsta, cu atat devine mai circumspect fata de diversele riscuri la care se expune, intrucat acesta doreste sa isi mentina averea, nu sa o pericliteze.