Conform estimarii-semnal preliminare a Eurostat, PIB-ul a crescut cu 0,3 % in UE si cu 0,1 % in zona euro in primul trimestru al anului 2023. Potrivit principalilor indicatori, aceasta crestere ar urma sa continue fara intreruperi in trimestrul al doilea, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.
Astfel, economia europeana a reusit sa limiteze impactul negativ al razboiului de agresiune al Rusiei impotriva Ucrainei, facand fata crizei energetice prin diversificarea rapida a aprovizionarii si prin scaderea considerabila a consumului de gaze. Reducerea semnificativa a preturilor la energie se repercuteaza asupra intregii economii, conducand la scaderea costurilor de productie ale intreprinderilor. La randul lor, consumatorii constata o scadere a facturilor la energie, desi consumul privat ar urma sa se mentina la un nivel scazut, intrucat ritmul de crestere a salariilor ramane sub nivelul inflatiei.
Dat fiind ca inflatia ramane ridicata, conditiile de finantare ar urma sa se inaspreasca si mai mult. Desi se asteapta ca BCE si alte banci centrale din UE sa se apropie de sfarsitul ciclului de crestere a ratelor dobanzii, este probabil ca turbulentele recente din sectorul financiar vor spori presiunea asupra costurilor legate de credite si asupra accesului la acestea, incetinind ritmul de crestere a investitiilor, in special a celor din sectorul rezidential.
Potrivit CE, dupa ce a atins un nivel maxim in 2022, inflatia totala a continuat sa scada in primul trimestru al anului 2023, pe fondul unei reduceri bruste a preturilor la energie. Inflatia de baza (adica inflatia totala, fara sectorul energetic si cel al alimentele neprelucrate) se dovedeste a fi insa mai persistenta. In luna martie, aceasta a atins un nivel record de 7,6 %, dar se preconizeaza ca va scadea treptat in cursul perioadei previzionate, pe masura ce marjele de profit vor absorbi presiunile salariale mai mari si se vor inaspri conditiile de finantare. Estimarea-semnal din luna aprilie privind indicele armonizat al preturilor de consum din zona euro, publicata dupa data-limita a previziunilor de primavara, indica o scadere marginala a ratei inflatiei de baza, ceea ce sugereaza posibilitatea ca acesta sa fi atins un nivel maxim in primul trimestru, conform previziunilor. Pe o baza anuala, in 2023, inflatia de baza din zona euro ar urma sa atinga o valoare medie de 6,1 %, dupa care ar urma sa scada la 3,2 % in 2024, ramanand peste nivelul inflatiei totale in ambii ani previzionati.
Rezilienta economiei UE este consolidata in prezent de o piata a fortei de munca mai puternica decat oricand. Rata somajului din UE a atins un nou record de 6,0 % in martie 2023, iar ratele de participare si de ocupare a fortei de munca au atins niveluri fara precedent.
Se asteapta ca piata fortei de munca din UE sa aiba doar o reactie moderata la ritmul mai lent al expansiunii economice. Cresterea ocuparii fortei de munca este estimata la 0,5 % in acest an, dupa care ar urma sa scada la 0,4 % in 2024. Se preconizeaza ca rata somajului va ramane cu putin peste 6 %.
Ritmul de crestere a salariilor s-a accelerat de la inceputul anului 2022, dar a ramas, pana in prezent, cu mult sub nivelul inflatiei. Se preconizeaza cresteri salariale mai sustinute, pe fondul etanseitatii persistente a pietelor fortei de munca, al cresterilor puternice ale salariilor minime in mai multe tari si, in general, pe fondul presiunilor exercitate de lucratori pentru a-si redobandi puterea de cumparare.
"In pofida introducerii unor masuri de sprijin pentru atenuarea impactului preturilor ridicate la energie, cresterea nominala puternica si eliminarea ultimelor masuri ramase din vremea pandemiei au determinat reducerea in continuare a deficitului public agregat al UE pana la 3,4 % din PIB in 2022. In 2023 si, mai pregnant, in 2024, scaderea preturilor la energie ar trebui sa le permita guvernelor sa elimine treptat masurile de sprijin in domeniul energiei, ceea ce va determina noi reduceri ale deficitului, pana la 3,1 % si, respectiv, 2,4 % din PIB. Se estimeaza ca ponderea datoriei in PIB la nivelul intregii UE va scadea constant pana sub 83 % in 2024 (90 % in zona euro), dar va ramane peste nivelurile anterioare pandemiei. Se constata o mare eterogenitate a traiectoriilor bugetare din statele member", sustine Comisia Europeana.