Gregor POZNIAK, Secretar General, Association of Mutual Insurers and Insurance Cooperatives in Europe (AMICE)

Societatile mutuale nu trebuie sa fie atente la profitul trimestrului urmator sau la bilantul de la sfarsitul anului. Cu sustinerea legiuitorului si a supraveghetorului, pentru beneficiul clientilor lor, ele pot sa ruleze strategii pe termen lung, investitii pe termen mai lung, modele durabile in beneficiul membrilor detinatori de polite.

XPRIMM: Care sunt avantajele unei companii de asigurari mutuale?
Gregor POZNIAK: Modelul de business mutual este bazat pe faptul ca detinatorii de polite - clientii asiguratorului mutual - sunt, de asemenea, si cei care detin compania. Acest lucru are doua consecinte. In primul rand, interesele companiei sunt in mod automat aliniate cu cele ale asiguratilor, si, in al doilea rand, din profit sau din surplusul monetar, nu se plateste nimic investitorilor externi. Oricare ar fi profitul pe care compania il are la sfarsit de an, acesta este retinut spre beneficiul exclusiv al clientilor.

XPRIMM: Acest lucru este foarte avantajos, mai ales pentru persoana asigurata.
G.P.: Da, este intr-adevar un lucru foarte bun. In modelul de business mutual, statutul persoanei asigurate, a detinatorului politei, este unul special.

XPRIMM: De ce in unele tari aceste modele de business mutual au o lunga istorie, pe cand in altele sistemul nu este foarte bine cunoscut?
G.P.: Asigurarile au inceput, de fapt, ca sisteme mutuale, aceasta reprezinta originea asigurarilor, asadar nu reprezinta doar o alternativa moderna. In unele tari, insa, acest lucru a fost uitat, a fost eliminat treptat sau a fost depasit, ca urmare a diverselor schimbari din regiune. In unele tari, sistemele mutuale au fost foarte puternice, dar in urma unui val de demutualizare, companii vechi au fost transformate in societati publice sau au fost tranzactionate public. In alte tari, precum Romania, legile de dupa anul 1945 nu ofereau sprijin pentru acest model de business, desi scheme colective pentru prestarea de servicii sau de siguranta a populatiei existau. Apoi, dupa schimbarea politica de la inceputul anilor 1990, s-a considerat ca solutiile colective, solidare nu au fost o idee chiar atat de buna. In Polonia sau in Ungaria, de exemplu, legislatia de dinaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial a ramas valabila, deci in aceste tari exista modelul de business mutual.

XPRIMM: Exista dezavantaje ale acestui sistem mutual care au determinat alte tari sa renunte la folosirea lui?
G.P.: Dezavantajele, din pacate, ar putea sta in perceptia politicienilor, a supraveghetorilor. In unele tari, in unele piete, business-urile mutuale sunt vazute ca fiind "slabe" sau ca nefiind niste business-uri adecvate. Trebuie sa subliniez faptul ca eu nu sunt de acord cu acest lucru. Este datoria comuna a sectorului mutual, a supraveghetorului si a legislatorului sa supuna companiile mutuale unor cerinte prudentiale, sa se ceara ca acestea sa fie la fel de puternice si sa reprezinte jucatori la fel de importanti ca ceilalti actori din piata. Bineinteles, aceasta este o provocare speciala a societatilor mutuale, nu se pot finanta din exterior. Ele nu sunt filiala unui mare asigurator din vest si, deci, nu se pot duce la compania mama, nu vor sa fie listate la bursa sau sa detina investitori externi.

Asadar, cumuleaza capital poate putin mai lent decat ceilalti, pentru a se autofinanta. Trebuie sa isi consituie rezervele din propriile surplusuri asa ca uneori autoritatile de supraveghere trebuie sa aiba rabdare cu noile societati de business mutual, pana cand acestea ating masa critica. Asa ca, din punctul de vedere al anumitor persoane, acest lucru reprezinta un dezavantaj, insa eu nu il vad asa, ci il percep ca pe un lucru specific al sistemului mutual, pe care si autoritatile de reglementare si de supraveghere trebuie sa il recunoasca. Autoritatile trebuie sa accepte faptul ca modelele de business mutual au particularitatilor lor, au limitarile lor atunci cand vine vorba de finantarea externa, ele isi strang capitalul din "interior". Societatile mutuale de asigurari aduc profit, diferenta consta in ceea ce fac cu profitul lor: nu il platesc investitorilor straini, externi, asa cum este foarte comun pe piata din Europa de Est, ci acest profit ramane in tara spre beneficiul clientilor.

XPRIMM: Asadar, pe termen lung acest lucru reprezinta un avantaj.
G.P.: Este un avantaj pe termen lung, in convergenta cu strategia pe termen lung a modelului de afaceri mutual. Societatile mutuale nu trebuie sa fie atente la profitul trimestrului urmator sau la bilantul de la sfarsitul anului. Cu sustinerea legiuitorului si al supraveghetorului, pentru beneficiul clientilor lor, ele pot sa ruleze strategii pe termen lung, investitii pe termen mai lung, modele durabile in beneficiul membrilor detinatori de polite.

XPRIMM: Cum rezolva comaniile mutuale problemele legate de protectia consumatorilor?
G.P.: Haideti sa privim altfel aceasta intrebare. Protectia consumatorilor se afla, cateodata, in conflict sau in conflict pozitiv cu nevoile companiei de a avea un profit mai mare la sfarsitul anului, pentru ca unele masuri pentru protectia consumatorilor costa bani sau trec peste targetul stabilit al profitului. Acest lucru este internalizat in business-ul mutual, detinatorii mutuali si membrii sunt proprietarii companiei. Modelul ca atare este unul care protejeaza clientii pentru ca sunt proprietari si unul dintre cele mai mari conflicte de interese este atunci cand, de exemplu, calculezi profitul care se imparte pe contractele de asigurare de viata si te intrebi cat trebuie sa retii pentru siguranta detinatorilor de polite si stabilitatea companiei si cat trebuie sa platesti inapoi pentru a atrage clienti? Pentru business-urile mutuale acesta nu este o provocare, deoarece asiguratii sunt proprietarii si compania trebuie sa pastreze surplusul, pentru beneficiul lor.


Editor: Oana RADU | Publicat pe 26.03.2015 | 4386 vizualizari