Nicoleta RADU, Director General, PAID Romania

Obiectivele PAID pentru acest an, cauzele pentru care gradul de penetrare al asigurarilor obligatorii de locuinte este mai mic de 18%, daunele achitate si campania de informare a populatiei asupra importantei si beneficiilor asigurarilor se numara printre subiectele abordate de Nicoleta RADU-NEACSU, Directorul General al PAID Romania, in cadrul interviului acordat revistei PRIMM - Asigurari & Pensii.

PRIMM: Au trecut cinci ani de la infiintarea PAID. Care este, in momentul actual, situatia din punct de vedere al gradului de acoperire si al daunelor platite?
Nicoleta RADU-NEACSU: Este un subiect sensibil care pe noi ne preocupa foarte mult. In momentul de fata, avem o situatie ingrijoratoare. In Romania, gradul de penetrare al asigurarilor obligatorii de locuinte nu este foarte mare, desi am inceput activitatea de 5 ani. Astazi, avem un grad de penetrare de aproape 18%. Evident, nu este ceea ce ne-am dorit si ne-am propus. Trebuie sa avem in vedere mai multi factori. In primul rand, Pool-ul nostru de asigurare este unul tanar, populatia nu a constientizat inca suficient importanta acestui tip de asigurare. Este rolul nostru si ni l-am asumat in totalitate, acela de a informa despre utilitatea, despre faptul ca populatia poate fi ajutata la un moment dat prin acest tip de asigurare.

In al doilea rand, nu trebuie sa neglijam faptul ca legea care a facut posibila existenta PAID a suferit de-a lungul timpului numeroase modificari care au bulversat piata de asigurari si perceptia cetateanului vizavi de acest tip de asigurare. Nu in ultimul rand, cred ca acest tip de asigurare, fiind unul obligatoriu, trebuie cumva impus intr-un mod mai direct catre cetateni. As spune ca, in momentul de fata, oamenii nu constientizeaza ca este vorba de un produs de asigurare obligatoriu. Cam astea ar fi cauzele pe care eu le consider ca fiind importante, pentru care gradul de penetrare nu a crescut foarte mult pana in momentul de fata.

PRIMM: Pentru ca suntem la acest capitol, al gradului de cuprindere in asigurare, am remarcat o diferenta destul de mare intre cei aproape 10% consemnati pentru mediul rural si  aproape 24% pentru mediul urban. Cum se explica acest decalaj, este vorba de absenta resurselor financiare, accesul mai greu la informatii, o combinatie intre cele doua?
N.R.-N. : In general, in toate zonele in care exista o populatie mai bine informata, gradul de penetrare este mai mare, deci, ca atare, in mediul urban, avem de a face cu un grad de penetrare mai ridicat. De asemenea, in zonele foarte bine dezvoltate economic, gradul de penetrare este mai mare. Va dau ca exemplu judetele care stau foarte bine la acest capitol. Avem, in fruntea clasamentului, municipiul Bucuresti si  judetul Ilfov, cu peste 36% grad de asigurare, judetul Timis, judetul Brasov, judetul Prahova, judetul Constanta. Sunt judetele cele mai puternic dezvoltate din Romania, eu cred ca exista o legatura indisolubil legata si de dezvoltarea economica din zonele respective. La polul opus sunt judetele mai slab dezvoltate economic, unde gradul de penetrare este cel mai scazut, respectiv Teleorman, Vaslui, Botosani, judete unde avem sub 10% gradul de penetrare. Cred ca exista o legatura directa intre gradul de informare, gradul de dezvoltare economica si modul in care populatia percepe importanta acestui tip de asigurare.

PRIMM: Vorbim cumva si  de o perceptie mai clara a riscului? Bucurestii, de exemplu, unde gasim cel mai ridicat grad de penetrare din punctul de vedere al asigurarilor obligatorii, este si un oras foarte amenintat de cutremur.
N.R.-N.: Probabil ca cetatenii din Bucuresti nu pot uita foarte usor, cel putin cei trecuti de 40 de ani, efectul cutremurului din '77 si  au inca imaginea acelui cutremur si, de aceea, unii dintre ei au pastrat in obiceiurile pe care le au si pe acela de a-si  incheia o polita de asigurare. Exista insa zone in tara unde riscul de inundatii sau cutremur este ridicat, iar populatia nu-si incheie neaparat asigurari obligatorii.

PRIMM: Referitor la zonele lovite de dezastre, am vazut ca au existat si interventii ale autoritatilor locale de ajutorare a celor pagubiti. Cum apreciati acest lucru in contextul in care legea asigurarii obligatorii este destul de clara?
N.R.-N.: Omeneste vorbind, fiecare autoritate pusa in fata unui dezastru in localitatea sau zona pe care o pastoreste nu poate sa stea cu mainile in san indiferent de situatia care este acolo. Niciun primar nu poate sa intrebe cetatenii care au apa pana la nivelul acoperisului daca au sau nu asigurare. Ei sunt obligati sa le ofere primele ajutoare de urgenta. Evident, asigurarea obligatorie ar face posibil ca cetatenii sa-si  acorde singuri dreptul de a avea un nou inceput si unul mai consistent, sa-si  reconstruiasca o casa, sa-si refaca o proprietate, este mult mai mult decat sa primeasca niste ajutoare de urgenta pe care autoritatile sunt obligate sa le acorde. Din nefericire, legea noastra prevede o modalitate de sanctionare a cetatenilor care se face tot prin intermediul primarului, a autoritatilor locale.

Noi credem ca aceasta modalitate de sanctionare trebuie modificata, nu consideram ca cetatenii trebuie neaparat sanctionati. Inainte de asta, ei trebuie informati, trebuie sa li se aduca la cunostinta foarte clar care sunt beneficiile pe care ei le-ar putea avea din aceasta asigurare obligatorie. Aici intervine rolul nostru. Trebuie sa informam toata populatia Romaniei despre importanta, beneficiile acestui tip de asigurare, despre faptul ca acest tip de asigurare poate sa te faca - intr-un moment care, cu greu poate fi descris in cuvinte -, sa aspiri la un nou inceput. Asta mi se pare foarte important, ca cetatenii nu trebuie sa mai stea cu mana intinsa la stat de fiecare data, noi insine putem face ceva pentru momentele in care am putea avea de suferit. Asa cum contribuim la fondul de pensii pentru o data la care nu o sa mai putem munci la fel de mult pentru a ne asigura venituri, asa, si in aceste situatii, ar trebui sa contribuim pentru a avea certitudinea ca,  intr-un moment extrem, am putea sa beneficiem de un serviciu pe care il cumparam din timp si pe care Pool-ul de Asigurare il poate oferi in conditiile stabilite de lege.

PRIMM: Ati mentionat "informarea" ca fiind unul dintre factorii care influenteaza gradul de penetrare. V-as intreba despre inca doua aspecte care sunt uneori invocate. Primul ar fi pretul, daca acesta este un element care descurajeaza anumite persoane sa-si  incheie o asigurare? Al doilea ar fi despre accesul la achizitia unei polite de asigurare pentru ca am vazut in cifrele prezentate de PAID ca, in mediul rural, gradul de penetrare este undeva la 10%. Vorbim de o diferenta a accesului la acele polite sau de atitudine?
N.R.-N.: In primul rand, v-as contrazice, pretul nu este prohibitiv, este unul social, legea a fost construita pe niste principii care au avut la baza, sa zicem, dispersia acestui tip de asigurare pe intreg teritoriul tarii, astfel incat pretul care a fost stabilit este unul foarte mic din punctul nostru de vedere. Evident ca pretul, in momentul de fata, nu acopera nivelul de reasigurare pe care noi trebuie sa-l cumparam pentru a putea asigura cetatenii ca intr-un moment de catastrofa naturala sa-i putem despagubi. Deci, pretul nu este unul mare, 10 euro pentru o suma asigurata de 10.000 euro. 10 euro pe an, dati-mi voie sa cred ca nu este o suma pe care nici cei mai saraci cetateni nu ar putea sa o plateasca. De asemenea, 20 de euro pentru o suma asigurata de 20.000  euro, iarasi  nu este o suma atat de mare. Deci, revenind la ceea ce ati spus dumneavoastra,  cred ca este o problema de atitudine si de lipsa de informare. Nu as spune neaparat ca cetatenii nu doresc sa-si  cumpere acest tip de asigurare, cred ca cetatenii nu sunt suficient de informati despre importanta acestui tip de asigurare. Nu constientizeaza inca, in totalitate, lucrurile de care ar putea beneficia si  cum ar putea beneficia de acest tip de asigurare.

Va dau un exemplu: in Nepal s-a intamplat o tragedie. Prima mea ingrijorare a fost sa aflu gradul de penetrare al asigurarilor, care este cu putin peste 1%. Va imaginati ca oamenii aceia au ramas fara nimic. In Romania, avem posibilitatea ca in cazul in care o asemenea tragedie s-ar intampla, iar statistic vorbind se poate, cetatenii Romaniei sa poata sa gandeasca ca ar avea o sansa de a incepe o noua viata daca ar plati o suma minima, de 10 sau 20 euro pe an. Eu cred ca inca mai trebuie sa lucra la informarea populatiei, la modul in care transmitem catre populatie tot ceea ce decurge din acest contract de asigurare obligatorie. Ca dovada ca stim acest lucru, am inceput anul acesta sa lucram la o campanie de informare a populatiei. Lucram in continuare la ea, probabil ca o sa ii dam drumul in cel mai scurt timp. Deci, concluzia este ca atata vreme cat stim ca Pool-ul este foarte tanar, iar cetatenii Romaniei nu sunt inca informati suficient, noi ne asumam sa facem acest lucru, adica sa informam corespunzator cetatenii despre acest tip de asigurare.

PRIMM: Tocmai din perspectiva gradului scazut de informare, dincolo de etapa de informare primara, ne referim aici la riscurile acoperite s.a.m.d., sunt convins ca multa lume nu stie,  si poate ca unii se asteapta ca PAID sa functioneze doar in cazul unei calamitati majore. Multa lume nu cunoaste faptul ca si in aceasta perioada ati avut daune, iar ele au fost platite.
N.R.-N.: Sigur, am avut de a face, cel putin in 2014, cu o perioada de test pentru PAID, a fost anul cel mai complicat de la inceputul existentei noastre, am avut de a face cu o serie de inundatii care ne-au adus peste 900 de dosare de dauna, am avut de a face cu un cutremur care, desi  nu a fost mare, ne-a adus peste 1.000 de dosare de dauna si,  ca efecte ale acestor catastrofe sau separat, am avut de a face si  cu aproape 300 de dosare de alunecari de teren. Fenomenele acestea chiar sunt prezente in Romania. Pe parcursul anului 2014 am platit 2.200.000 lei pentru efectele cauzate de inundatii, 773.000 lei ca efect al alunecarilor de teren si am platit pana in momentul de fata aproape 500.000 lei in urma ultimului cutremur. Deci, iata, au fost cetateni afectati, au fost daune totale, am avut foarte multe dosare pe care le-am platit la valoarea maxima a sumei asigurate, de 20.000 de euro, mai ales in cazul alunecarilor de teren si al inundatiilor. Ati vazut si dumneavoastra la televizor, case care au fost luate de apa. Deci, noi functionam si despagubim chiar daca cutremurul nu are peste 7 grade sau alte catastrofe nu sunt la niveluri apocaliptice. Exista in momentul de fata o activitate foarte intensa la PAID in ceea ce priveste finalizarea acestor dosare de dauna. Avem un numar foarte mare de dosare de dauna pe care le gestionam in fiecare moment.

PRIMM: Care este durata medie de rezolvare a unui dosar?
N.R.-N.: Aici lucrurile sunt putin mai complicate, din nefericire. Procesul pe care il parcurge un asemenea dosar este unul putin mai complicat si am ajuns sa avem un termen destul de mare de gestionare a unui dosar de dauna, dar facem foarte mari eforturi sa fluidizam acest proces si sa il scurtam cat mai mult. Va dau un exemplu de modalitate pe care noi am gasit-o pentru a scurta acest proces de instrumentare al dosarelor de dauna. De exemplu, pentru a finaliza un dosar pe cutremur, asiguratul care avizeaza un asemenea eveniment trebuie sa aduca de la Institutul National de Fizica a Pamantului un document prin care sa demonstreze care a fost magnitudinea cutremurului in zona respectiva, fix acolo unde este, in regiunea in care se afla casa pe care noi trebuie sa o despagubim. Ne-am dat seama ca lucrurile acestea dureaza foarte mult si,  si,  mai departe, instrumentarea sa dureze mai mult. Am avut o discutie foarte benefica cu directorul INFP si  am reusit sa facem un protocol prin care dumnealor sa ne informeze de fiecare data cand exista un cutremur cu o magnitudine mai mare de 4 grade pe scara Richter, despre toate intensitatile in zonele in care ei pot si au instrumente de masurare a intensitatii cutremurului. Astfel ca, pe baza acestor liste,  se fac instrumentarile de dosare. A fost una dintre metodele pe care noi le-am gasit pentru a fluidiza procesul. De asemenea, avem in plan sa facem astfel de protocoale cu ISU si cu Institutul de Meteorologie pentru a primi adrese de avizare pentru inundatii si, dupa caz, alunecari de teren,  pentru ca fiecare dintre aceste evenimente trebuie avizate de organele abilitate.

PRIMM: Intr-o situatie catastrofala, presupunand ca ar fi inundatii pe o zona foarte extinsa sau un cutremur in Bucuresti, care este expunerea PAID pe politele incheiate?
N.R.-N.: In momentul de fata expunerea PAID-ului este foarte mare, fiind vorba de aproape 29 miliarde euro. Dauna maxima posibila a PAID este in momentul de fata de aproximativ 450 milioane euro,  calculata dupa formulele date de ordinele ASF. Noi suntem in momentul de fata reasigurati cu un program de reasigurare de 450 milioane euro, urmand ca incepand cu iulie 2015 acest program sa creasca la 500 milioane euro.

PRIMM: Reasiguratorii au sprijinit de-a lungul timpului infiintarea PAID-ului si  politica de asigurare a locuintelor?
N.R.-N.:  Este foarte adevarat, am fost sprijiniti de reasiguratori pentru infiintarea acestui Pool de asigurare. Proiectul a fost sprijinit si de Banca Mondiala pentru ca probabil unii dintre dumneavoastra stiti ca Banca Mondiala a fost initiatorul proiectului. Unul dintre brokerii cu care lucram si acum, WILLIS Re, a participat la studiile pe care noi le-am avut la baza pentru infiintarea PAID-ului. Deci, am avut foarte multa sustinere externa, data fiind si experienta internationala pe domeniu.

PRIMM: Ce planuri aveti dupa 15 iulie, cand se va reinnoi programul de reasigurare?
N.R.-N.: Programul nostru de reasigurare se reinnoieste pe 15 iulie. Intentionam sa marim programul la 500.000.000 euro. Mai mult, intentionam sa crestem retinerea proprie la minim 3 milioane euro. Ceea ce e de retinut este ca vrem sa crestem retinerea proprie la minim 3 milioane euro anul acesta, asta inseamna ca vom plati din bani proprii pana la 3 milioane de euro pentru despagubiri,  in cazul unui dezastru.

PRIMM: Este o cifra usor de atins?
N.R.-N.: In cazuri de genul celor care s-au intamplat anul trecut, da, este usor de atins aceasta cifra. Este foarte important ca din fonduri proprii noi putem sa crestem an de an aceasta retinere.

PRIMM: Cum vedeti evolutia gradului de penetrare in urmatorii ani? Ce obiective v-ati stabilit in acest sens?
N.R.-N.: Am facut calcule in vederea implementarii directivei Solvency II si  am estimat o crestere de 60% in urmatorii 10 ani. Este un procent optimist, dar cred ca este posibil de atins in raport de felul in care reusim sa implementam masurile pe care noi ni le-am propus.

PRIMM: Din punctul de vedere al distributiei, spuneati la un moment dat ca ar fi bine sa puteti vinde direct polite de asigurare. Puteti explica?
N.R.-N.: Da, noi nu depindem in niciun fel de noi insine in ceea ce priveste cresterea portofoliului propriu. Noi depindem numai de societatile de asigurare in momentul de fata. Ca atare, pentru a avea si noi o contributie la propria noastra activitate si la propriul nostru viitor, ne-am dorit foarte mult, daca, evident, legiuitorul este de acord, sa vindem si noi polite de asigurare obligatorie. Este una din masurile pe care noi le-am considerat oportune pentru a ne putea da si noua o parghie pentru a actiona asupra propriilor vanzari, momentan neavand niciuna.

PRIMM: Banuiesc ca situatia este similiara si in privinta intrumentarii dosarelor de daune. PAID-ul are personal propriu, un inspector de dauna care gestioneaza daunele?
N.R.-N.: Instrumentarea dosarelor de daune se face prin intermediul societatilor de reasigurare. Noi avem si o parte din polite pe care le emitem, polite pentru persoane asistate social, acele polite fiind instrumentate de noi prin societati externalizate de instrumentare a dosarelor de daune. Ca sa fim si mai operativi, noi am propus ASF-ului sa putem sa instrumentam dosare de dauna in cazul in care societatile nu-si permit sau nu au personal, pentru a nu intarzia instrumentarea, sa putem prelua noi dosare si sa le instrumentam cu societati externalizate.

PRIMM: Ce se intampla din punctul de vedere al instrumentarii daunelor in caz de dezastru? Am discutat si cu Presedintele UNSAR a propos de un parteneriat care exista in discutii, o initiativa foarte benefica pentru piata si am dori sa ne dati si dumneavoastra mai multe detalii despre proiect.
N.R.-N.: Unul dintre proiectele la care noi tinem foarte mult, impreuna cu campania de constientizare a populatiei, este acest proiect de implementare al unui plan de interventie in caz de dezastru extins. Ideea acestui plan a venit logic din faptul ca noi suntem, prin lege, centru de coordonare a activitatii de constatare si evaluare a daunelor in caz de dezastru extins. Acest plan urmareste ca toate daunele sa fie instrumentate unitar de catre toate societatile de asigurare, sa avem un plan de comunicare comun, sa avem o platforma IT comuna in care sa instrumentam aceste dosare de dauna. Deci, sa avem acelasi tip de abordare pentru ca este foarte complicat ca atunci cand ai un numar mare de dosare sa poti sa faci fata separat.

Noi consideram ca numai o viziune unitara ne poate duce la un rezultat optim in cazul unui dezastru major. Ideea noastra a fost foarte bine primita de UNSAR, mai mult, intre timp, PAID a si devenit membru UNSAR, deci toti facem parte din acest proiect. Este un proiect complicat, nu este deloc simplu, probabil ca o sa iesim putin din termenele pe care ni le-am propus pentru ca sunt multe lucruri la care, in momentul de fata, intampinam probleme, dar am speranta ca totusi, impreuna, il putem duce la sfarsit.

PRIMM: Care sunt principalele trei obiective pe care le-ati stabilit pentru acest an si  pentru anul urmator?
N.R.-N.: In ordinea prioritatilor, as considera ca implementarea planului de dezastru extins este cel mai important punct pentru societatea noastra. In al doilea rand, campania de informare a populatiei si, nu in ultimul rand, trecerea la Solvency II.

| Publicat pe 18.06.2015 | 4497 vizualizari