Paul DUMITRUManaging Partner
CRUX Insurance Broker
Recent am citit un articol scris de Robert DETLEFSEN - Vicepresedinte al unei asociatii ce reprezinta aproximativ 1.400 de asiguratori din SUA - cu privire la accesibilitatea pretului asigurarilor RCA in randul consumatorilor din SUA. Avand in vedere dezbaterile inca de actualitate cu privire la pretul RCA in Romania, subiectul necesita o mai mare aprofundare.
Se va vedea astfel ca problema pretului la RCA nu este una pur romaneasca, ci e la fel de importanta si pentru americani, desi venitul mediu al cetateanului american este de 6-7 ori mai mare decat al romanului.
Rolul FIO (Departamentul Federal de Asigurari)
Congresul SUA a adoptat, in 2010, o legislatie foarte importanta pentru pietele financiare (incluzand piata de asigurari) numita 'Dodd-Frank Wall Street Reform and Consumer Protection Act', a carei implementare este menita sa previna pe viitor evenimente precum criza financiara din 2008. Desi piata de asigurari din SUA a fost mai putin afectata de criza din 2008 (cu exceptia AIG), in urma acestei legi, guvernul SUA a decis sa creeze Federal Insurance Office (FIO) in cadrul Departamentului de Trezorerie (echivalentul ministerului de finante din Romania), cu scopul de a crea o coordonare federala a sectorului asigurarilor, urmand sa decida ce masuri sunt necesare pentru a fi impuse din punct de vedere al reglementarii federale a pietelor de asigurari - reglementarea revine in acest moment fiecarui stat in mod individual. Printre altele, rolul FIO este si acela de a monitoriza cum anumite categorii de consumatori defavorizati (ex. minoritati, persoane cu venituri reduse etc) au acces la produse de asigurare (mai putin asigurarile de sanatate).
In acest sens, FIO a inceput sa colecteze informatii referitor la ceea ce presupune accesibilitatea pretului pentru consumatorii defavorizati, cu scopul de a isi defini urmatoarele actiuni vis-à-vis de acestia. Conform articolului scris de Robert DELFESEN, in urma primelor analize, pretul platit de cei mai saraci americani pentru un RCA este in medie de 510 dolari (aprox 1.928 lei). Pretul unui RCA in Romania este mult mai mic, prima medie fiind undeva in jurul a 500 lei. In acelasi timp, trebuie tinut cont de faptul ca, in SUA, limitele de despagubire incep de la 10-20.000 dolari/persoana pentru vatamari corporale in timp ce in Romania ele sunt de pana la 5 milioane euro/eveniment.
Lucrul care mi s-a parut insa cel mai interesant in aceasta analiza este: cat din bugetul americanului de rand este cheltuit pentru asigurari. In medie pentru un RCA un consumator american plateste lunar aproximativ jumatate din cat plateste pentru benzina/motorina. Aceasta analiza m-a determinat sa concluzionez ca termenul de accesibilitate de pret a unei asigurari RCA este unul foarte relativ.
Ca o prima observatie trebuie sa mentionez, ca neavand date statistice (desi cred ca acestea exista), nu pot sa fac o analiza clara pe obiceiul de consum al romanului si cat de mult reprezinta costul unui RCA sau al combustibilului din bugetul fiecarei familii.
Totusi sunt anumite cheltuieli pe care romanii le fac, nefiind obligati de stat, pentru produse al caror pret este mult mai mare decat pretul unei asigurari RCA, si care nu sunt neaparat de stricta necesitate. Spre exemplu un telefon 'smart' sau o tableta costa de la 5-600 lei in sus si nimeni nu se plange de pretul lor. Ba mai mult, avand in vedere ca se uzeaza moral destul de repede, romanii isi schimba des telefonul mobil cu unul de noua generatie si nu se plange nimeni de pret! Probabil ca lipsa tangibilitatii asigurarii o face mai putin atractiva pentru cetateanul de rand cand este sa cheltuie bani pentru un RCA comparativ cu un alt produs tangibil, dar similar ca pret. Cand cumperi un telefon smart imediat poti beneficia de el: sa dai un telefon, sa accezezi internetul, sa folosesti diverse aplicatii etc., pe cand un RCA isi arata utilitatea doar atunci cand avem un accident si suntem vinovati. Prin urmare, in loc sa scoatem banii din buzunar sau sa trecem printr-un proces si sa cheltuim cu nemiluita, scoatem din buzunar RCA-ul si il lasam pe asigurator 'sa se descurce' cu despagubirea. Probabil ca aici este si o problema de comunicare a industriei asigurarilor care nu a reusit sa informeze consumatorii vis-à-vis de cat de util este un RCA. In general mai toate reclamele sunt din partea asiguratorilor care incearca sa isi vanda propriul RCA, nu si din partea industriei care trebuie sa inteleaga ca de un consumator informat beneficiaza intreaga piata.
O a doua observatie ce trebuie avuta in vedere este lipsa educatiei financiare a consumatorilor in ceea ce priveste ciclul de viata al pietei in industria asigurarilor. Mai precis ma refer la piata 'soft' (unde asiguratorii in competitie, pentru a castiga cota de piata, reduc tarifele de prima, ofera acoperiri suplimentare, reduc standardele de subscriere) si 'hard' (in care asiguratorii cresc tarifele de prima si restrang acoperirile, inaspresc standardele de subscriere si reevalueaza rezervele), binecunoscute in randul celor ce lucreaza in asigurari, dar total necunoscute consumatorilor de asigurari din Romania.
Industria asigurarilor este din punct de vedere al cererii/ofertei diferita de alte industrii in sensul ca asigurarile 'nu se pot stoca' si ca atare pretul este dictat in special de oferta, caci cererea este in general relativ constanta (inelastica). Inelasticitatea este indusa foarte mult de obligativitatea marii majoritati a asigurarilor cumparate (fie ca ele sunt impuse de lege sau de banci, leasing etc) si lipsa unei alternative de finantare a riscului pentru marea majoritate a consumatorilor. Foarte putini dintre consumatorii de asigurari (in special companiile foarte mari) au posibilitatea sa aleaga o alternativa la asigurari cum ar fi o captiva sau alte metode de finantare a riscului mai sofisticate (ex. bonduri de catastrofa). In SUA aproximativ trei sferturi dintre asigurarile generale sunt fie impuse de lege sau de un finantator sau tert (ex. de un client), iar in Romania situatia nu este diferita - 38% din primele brute subscrise provin din asigurarile RCA, iar daca adaugam si restul de asigurari impuse prin lege (ex. PAID-ul, asigurarile de malpraxis, de raspunderi profesionale etc) de banci, leasing etc probabil ca ajungem la aceeasi proportie ca si in SUA a asigurarilor impuse intr-un fel sau altul. In ceea ce priveste oferta de asigurare (conditii, pret) acesta este dictata de profitul obtinut sau asteptat de asiguratori care in cazuri extreme se pot retrage de pe piata (cum este cel al ABC Asigurari de la inceputul lui 2015 care a decis sa nu mai subscrie RCA), ceea ce determina cresterea preturilor, intrucat concentrarea pietei ofera jucatorilor din piata o mai mare putere de negociere acestora.
In SUA, in ultimile 3 decenii, au fost foarte putini ani in care asiguratorii au facut profit operational din subscriere, iar preturile asigurarilor au crescut sau scazut in aceasta perioada functie si de rezultatul investitional al asiguratorilor. In toata aceasta perioada statul american nu a intervenit in niciun fel in reglementarea pietelor decat in cazul in care au existat nevoi ale consumatorilor ce nu au putut fi satisfacute de pietele de asigurari, spre exemplu creand scheme de asigurari in care statul a oferit acoperire prin intermediul asiguratorilor comerciali (ex. Terrorism Risk Insurance Act (TRIA) a fost adoptat de guvernul SUA in 2002 ca urmare a deficitului de oferta de asigurari de terorism ca urmare a evenimentelor din Septembrie 2001).
In rest, pietele de asigurari au fost lasate sa functioneze liber si sa urmeze ciclul normal si cred ca acelasi lucru ar trebui sa se intample si in Romania. Avand in vedere ca asiguratorii din Romania pierd inca bani din asigurarea RCA, este normal ca preturile sa creasca pentru echilibrarea portofoliilor si revenirea pe profit, moment in care, probabil ca dintr-o piata 'hard' de RCA (cum este acum), vom vedea scaderi de tarife de prima pentru aceste asigurari.
Probabil ca piata de asigurari ar trebui sa face un efort mai mare de comunicare pentru educarea consumatorilor de asigurari pentru a se intelege ca nu este vorba de o 'pedepsire' a lor, ci mai curand de un ciclu economic.
Singura interventie pe care statul sau mai precis spus ASF ar trebui sa o aiba este referitor la o subscriere mult mai corecta si individualizata pentru consumatorii de asigurari pentru a nu plati un pret care sa nu reflecte cu adevarat expunerea la risc. Practic un asigurat care produce daune sau prezinta un potential risc 'sa nu fie pus in aceeasi oala' cu unul care nu a incalcat legea ca sa nu mai vorbim daca a produs vreo dauna.
In concluzie, indiferent de nivelul de venituri, costurile cu asigurarile pot fi pastrate intr-un nivel rezonabil daca ASF ar impune o mai buna disciplina si corectitudine a subscrierii, iar consumatorii ar intelege ca de fapt a plati 'putin' pentru o asigurare RCA inseamna mai curand a fi tratati echitabil chiar daca piata de asigurari este una 'hard'. Tot aici, foarte important este si rolul intregii industrii a asigurarilor sa comunice mai eficace si eficient.