Prim-Vicepresedinte
ASF
Piata asigurarilor din Romania trece printr-o perioada de redefinire structurala inceputa la nivel legislativ inca din anul 2014. Finalizarea acestui proces complex va crea premisele realizarii unei noi infrastructuri a pietei asigurarilor bazata pe 3 piloni: legea Fondului de Garantare a Asiguratilor si proiectele legii "Solvabilitate II" si a legii privind Redresarea si Rezolutia Asiguratorilor.
Noile reglementari vor aduce schimbari consistente ale modului de organizare si desfasurare a activitatii societatilor de asigurare, incluzand abordari diferite din perspectiva profilului de risc, a structurii de finantare, a implementarii guvernantei corporative si controlului proceselor, aliniind astfel aceasta piata la standardele pietelor financiare moderne.
Experienta crizei financiare si modul in care a fost administrata a condus la necesitatea schimbarii filozofiei de supraveghere a pietelor financiare, inclusiv prin identificarea unor noi instrumente necesare evitarii periclitarii stabilitatii financiare.
Aplicarea cu prioritate a procedurii "bail in" in detrimentul solutiei "bail out", solutie utilizata pana de curand in sistemul bancar si fundamentata pe argumentul "too big to fail", poate deveni o solutie viabila pentru intreaga piata financiara, inclusiv pentru piata asigurarilor, din perspectiva evitarii injectiilor de capital provenite din sectorul public in companii a caror sanatate financiara este precara.
In contextul acestei stari de turbulenta economico-financiara, a devenit iminenta necesitatea imbunatatirii mecanismelor de preventie ale autoritatile de supraveghere, in vederea administrarii situatiilor de dificultate financiara a entitatilor supravegheate, astfel incat sa se creeze premisele redresarii acestora sau lichidarii ordonate cu scopul evitarii afectarii fondurilor publice.
Aceasta abordare va pune accent pe salvarea partilor viabile ale business-ului, cu efecte benefice asupra consumatorilor, asupra stabilitatii financiare si a economiei in general. Prin urmare, adoptarea unei legi privind redresarea si rezolutia asiguratorilor este determinata de necesitatea administrarii eficiente a situatiilor post-criza prin absorbirea pierderilor in principal de catre actionarii si creditorii societatii aflate in dificultate financiara imediata sau iminenta.
Noutatea consta in legiferarea si punerea in practica a instrumentelor de preventie si interventie ale autoritatii de rezolutie (ASF), care prin acordarea acestor competente si responsabilitati va solicita/impune initial planurile de redresare, construite pe baza unor scenarii de criza, astfel incat in cazul unor situatii reale, asiguratorii sa aiba capacitatea de a reactiona rapid, eficient si cu pierderi cat mai reduse.
Mijloacele de interventie pot fi aplicate gradual, in functie de situatia particulara a asiguratorului in cauza si au ca obiectiv evitarea aplicarii unor masuri de ultima instanta regasite in implementarea eventualelor planuri de rezolutie.
Strategia de business a asiguratorilor va trebui sa se raporteze la aceste planuri, devenind mai prudenta, dar in acelasi timp sustenabila pe termen lung, astfel societatile devenind rezistente la conditii adverse de piata.
In cadrul aplicarii procedurii de redresare, ca etapa ex-ante interventiei timpurii se are in vedere atat eliminarea unor deficiente in activitatea desfasurata cat si evitarea deteriorarii situatiei financiare.
Autoritatea de rezolutie are posibilitatea de a interveni activ prin masuri de reducere a profilului de risc al asiguratorului, de aplicare a masurilor de recapitalizare, de revizuire a strategiei si structurii acestuia, urmate de masuri de interventie timpurie.
Masurile ce pot fi adoptate in cadrul procedurii de rezolutie si instrumentele de rezolutie aplicabile trebuie sa raspunda obiectivelor rezolutiei, si anume: protejarea creditorilor de asigurari, minimizarea impactului asupra fondurilor de protectie, evitarea efectelor negative semnificative asupra stabilitatii financiare a pietei de asigurari, mentinerea functiilor critice.
Instrumentele de rezolutie se refera la:
- vanzarea activitatii si a portofoliului sau numai parti din activitate sau parti ale portofoliului si transferul de actiuni, de alte instrumente de proprietate, instrumente de datorie, active, drepturi sau obligatii sau orice combinatie a acestora, de la un asigurator supus rezolutiei catre un destinatar sau o institutie punte;
- separarea activelor unui asigurator sau ale unei institutii punte si transferul acestora catre un vehicul de gestionare a activelor, putand fi folosit numai impreuna cu un alt instrument de rezolutie;
- reducerea valorii sau conversia datoriilor in instrumente de capital.
Implementarea masurilor de rezolutie va avea un impact semnificativ asupra actionarilor, activelor, drepturilor si obligatiilor, creditorilor, cu exceptia creditorilor de asigurari, si nu in ultima instanta asupra stabilitatii financiar in ansamblu, creand premisele prevenirii sau atenuarii aparitiei riscului sistemic.
Dincolo de mecanisme si proceduri noi, prevederile proiectului de lege au drept finalitate responsabilizarea tuturor decidentilor, actionari sau management, fata de strategia si modul de conducere a afacerii, in conditii de piata volatile, cu potential de deteriorare rapida.
Prin legiferarea acestor mecanisme, legiuitorul va permite construirea unei structuri functionale si a unor mecanisme capabile sa abordeze pragmatic si eficace operatiunile de restructurare sau lichidare a societatilor de asigurare aflate in dificultate, asigurand totodata o protectie crescuta creditorilor de asigurari...