Ziua internationala a femeii este marcata in fiecare an pe 8 martie. Cu prilejul acestei zile, Institutul National de Statistica (INS) a publicat o selectie de date si informatii statistice privind femeile din Romania.
In acest an, tema Zilei internationale a femeii din acest an - "Gender equality today for a sustainable tomorrow" - face apel la actiuni pentru schimbari climatice pentru femei. Potrivit ONU, promovarea egalitatii de gen in contextul crizei climatice si al reducerii riscului de dezastre este una dintre cele mai mari provocari globale ale secolului XXI.
Este din ce in ce mai mult recunoscut faptul ca femeile sunt mai vulnerabile la impactul schimbarilor climatice decat barbatii, deoarece ele constituie majoritatea saracilor din lume si sunt mai dependente de resursele naturale pe care schimbarile climatice le ameninta cel mai mult.
INS - date si informatii statistice
Din cele 19201,7 mii persoane care la 1 ianuarie 2021 aveau resedinta obisnuita pe teritoriul Romaniei, 9814 mii sunt femei, reprezentand 51,1% din totalul populatiei rezidente.
In mediul urban, ponderea femeilor este mai pronuntata decat in cel rural; peste 5406,3 de mii de femei locuiesc la oras, reprezentand 52,5% din totalul populatiei, in mediul rural ponderea populatiei feminine fiind de 49,6%.
Populatia feminina este mai "imbatranita" decat cea masculina cu 3,3 ani:
- varsta medie nationala: 42,3 ani
- varsta medie feminina: 43,9 ani
- varsta medie masculina: 40,6 ani
Populatia feminina are o pondere mai mare decat populatia masculina in aproape toate judetele, exceptie facand judetul Vaslui.
Cele mai mari ponderi ale femeilor varstnice (de 65 ani si peste) in populatia feminina a judetelor au fost inregistrate in judetele Teleorman, Valcea si Braila, iar cele mai scazute in Iasi si Ilfov.
Cele mai multe femei varstnice traiesc in mediul rural (50,8% din totalul femeilor de 65 ani si peste).
Contingentul feminin fertil, format din femeile cu varsta cuprinsa intre 15 si 49 ani, numara 4196 mii persoane, potentialele mame reprezentand, astfel, 42,8% din totalul populatiei feminine rezidente in Romania la 1 ianuarie 2021.
In anul 2020 cele mai mari rate de fertilitate (nascuti-vii la 1000 femei de varsta fertila, 15-49 ani, din populatia rezidenta) s-au inregistrat in judetele Vaslui (69,1o/oo), Suceava (62,5o/oo) si Salaj (58,8o/oo), iar cele mai scazute in judetele Gorj (34,7o/oo) si Mehedinti (34,6o/oo). Fertilitatea feminina la nivel de tara a fost de 46,7 copii nascuti-vii la 1000 de femei de varsta fertila (15-49 ani).
In anul 2020 numarul de nascuti-vii (cu resedinta obisnuita in Romania) a fost de 198302 copii, rezultand o rata a natalitatii de 10,3 nascuti-vii la 1000 de locuitori. Romania se situeaza printre tarile cu o rata a natalitatii mai ridicata decat media europeana, daca avem in vedere ca rata natalitatii in UE-27 a fost in anul 2020 de 9,1 nascuti-vii la 1000 de locuitori.
Tendinta din anii anteriori s-a pastrat si in 2020, nascandu-se mai multi baieti decat fete, cu un raport de masculinitate de 107 baieti la 100 fete.
Fata de anul 2019 in anul 2020, rata natalitatii a inregistrat o scadere, in mediul urban de la 10,6o/oo (in anul 2019) la 10,4o/oo, dar a inregistrat o crestere in mediul rural de la 10,0o/oo (in anul 2019) la 10,2o/oo. In anul 2020, rata de natalitate din mediul rural a fost inferioara celei din mediul urban continuand tendinta inregistrata in ultimii ani.
In anul 2020 varsta medie a mamei la nastere (28,9 ani) si la prima nastere (27,8 ani) a fost in usoara crestere fata de anul precedent (28,8 ani si respectiv 27,6 ani), mentinanduse tendinta de amanare a nasterii.
Femeile din mediul rural au continuat sa nasca la o varsta mai tanara (27,4 ani) comparativ cu cele din urban (30,1 ani). Decalajul intre urban si rural se mentine si in cazul varstei mamelor care sunt la prima nastere (29,3 ani in urban si 25,5 ani in rural). Valorile extreme pentru varsta medie la prima nastere se situeaza intre 24,8 ani in judetul Calarasi si 30,7 ani in Municipiul Bucuresti. Cea mai ridicata varsta medie la toate nasterile s-a inregistrat in Municipiul Bucuresti (31,4 ani), iar cea mai scazuta in judetul Calarasi (26,6 ani).
Comportamentul reproductiv al femeilor difera in raport cu statutul lor ocupational. Desi ponderea copiilor nascuti de catre mame casnice (32,3% in anul 2020) se situeaza la un nivel destul de ridicat, se constata o scadere comparativ cu anul anterior (33,0% in anul 2019). Un procent de 51,6% nascuti-vii au avut mame salariate. In anul 2020, in mediul rural, 46,9% din numarul nascutilor-vii au avut mame casnice, iar in mediul urban 20,0% din numarul nascutilor-vii au avut mame casnice.
In anul 2020 ponderea nascutilor-vii de catre femeile cu nivel superior de educatie a scazut usor fata de anul precedent, 28,7% dintre nascutii-vii aveau mame cu studii superioare, mai putin cu 1,7 puncte procentuale fata de 2019, iar ponderea nascutilor-vii de catre mamele cu nivel de educatie mediu: profesional, liceal si postliceal (35,9%) a crescut fata de anul precedent cu 0,3 puncte procentuale.
Speranta de viata la nastere a femeilor, in anul 2020, a fost de 79,71 ani (80,55 ani in urban si 78,62 ani in rural).
In anul 2020, rata nuptialitatii a fost de 3,7 casatorii la 1000 locuitori (5,8 casatorii la 1000 locuitori in anul 2019). Din totalul de 81343 casatorii, cele mai multe s-au oficiat in luna august (15014 casatorii), iar cele mai putine in luna aprilie (1274 casatorii). Romania se situeaza printre tarile cu o nuptialitate mai ridicata decat media europeana, daca avem in vedere ca rata nuptialitatii in UE-27 a fost in anul 2019 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 4,3o/oo.
Varsta medie la casatorie in anul 2020 a crescut fata de anul trecut atat la femei, cat si la barbati, varsta medie la casatorie fiind de 30,8 ani pentru femei (fata de 30,6 ani in 2019) si de 34,0 ani pentru barbati (fata de 33,7 ani in 2019). Varsta medie la prima casatorie a fost, in anul 2020, 28,1 ani pentru femei (28,3 ani in 2019) si 31,4 ani pentru barbati (31,6 ani in 2019).
In anul 2020, s-au inregistrat 22785 divorturi, cu o rata a divortialitatii de 1,03 divorturi la 1000 locuitori (1,36 divorturi la 1000 locuitori in anul 2019). Totusi, nivelul divortialitatii se mentine relativ scazut comparativ cu alte tari europene, confirmand caracterul de stabilitate al familiei in societatea romaneasca, daca avem in vedere ca rata divortialitatii in UE-27 a fost in anul 2019 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 1,8o/oo. Ponderea primului divort in numarul total al divorturilor a fost de 93,7% pentru femei si de 93,6% pentru barbati. Din repartizarea pe grupe de varsta si sexe a persoanelor care au divortat se poate observa ca femeile din grupa de varsta 30-34 ani (18,5%) si barbatii din grupa 40-44 ani (19,3%) au avut cea mai mare pondere. Varsta medie la divort a fost de 40,0
ani pentru femei si 43,6 ani pentru barbati.
In ceea ce priveste participarea populatiei la activitatea economica, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2021, releva faptul ca populatia ocupata era de 7791 mii persoane; dintre acestea, femeile reprezentau 41,9%.
Din analiza structurii populatiei feminine ocupate pe grupe de ocupatii reiese ca:
- 2,3% au fost cuprinse in grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a inaltilor conducatori ai administratiei publice, conducatorilor si functionarilor superiori;
- 24,0% au lucrat ca specialisti in diverse domenii de activitate;
- 8,0% erau tehnicieni sau alti specialisti in domeniul tehnic;
- 7,6% au avut statutul de functionari administrativi;
- 27,0% au fost angajate ca lucratori in domeniul serviciilor;
- 7,1% si-au desfasurat activitatea ca lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuit;
- 8,8% au lucrat in grupa muncitorilor calificati si asimilati;
- 15,2% au fost cuprinse in alte categorii de ocupatii.
In privinta gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 28,6% erau absolvente ale invatamantului superior, 5,8% ale invatamantului postliceal si de maistri, 44,9% au absolvit liceul, iar 11,1% scoli profesionale si de ucenici.
In anul 2021, 82,7% dintre femeile de 16-74 ani au folosit internetul in ultimele 3 luni.
Navigarea pe internet, in interes personal, are ca principal scop participarea la retelele de socializare, 82,6% in totalul femeilor in varsta de 16-74 ani care au folosit internetul in ultimele 3 luni, fiind urmat de efectuarea apelurilor video sau vocale pe internet (77,7%), utilizarea mesageriei instant (65,0%), cautarea de informatii despre sanatate (59,1%), citirea online a site-urilor de tiri (55,5%) si trimiterea de e-mailuri (50,4%).
CITITI PE ACEEASI TEMA:• INTERVIURI: Femei de cariera in piata asigurarilor