Bogdan PIRVU, Director General, FATA Asigurari
Obiectivul nostru principal este sa reusim sa ne integram cu totul in zona de nevoi a fermierilor. Pe langa culturile agricole si animalele pe care le asiguram, vrem sa preluam riscurile care vizeaza intreg patrimoniul fermierului: utilaje, sedii, silozuri, stocuri, masini si locuinte personale.
XPRIMM: Cum apreciati, din perspectiva unei companii axate pe asigurarile agricole, situatia agriculturii romanesti?
Bogdan PIRVU: Agricultura noastra a inregistrat un trend ascendent in ultimii cinci -sase ani. Exploatatiile agricole s-au revigorat, fermierii s-au tehnologizat, iar vremea in ansamblu a ajutat, desi pe noi ne-au afectat destul de mult fenomene precum grindina, vijeliile, furtunile etc. Productiile din ultimii ani au avut un nivel superior, in conditiile in care in acest interval s-a investit mai mult in tratamente, ingrasaminte si soiuri mai productive.
XPRIMM: Care considerati ca este motivul pentru care nu sunt foarte multe companii active pe segmentul asigurarilor agricole?
B.P.: Asigurarile agricole sunt un domeniu care necesita o pregatire specifica. Politele nu se incheie in marile orase, ci in zona rurala, ceea ce inseamna ca un contract necesita deplasari de zeci de kilometri. Nu toate companiile au personal pregatit pentru asemenea tip de vanzare, in pofida caracterului agricol al tarii noastre.
Profitabilitatea este o alta problema in acest domeniu. Agricultura depinde foarte mult de clima si manifestarile severe ale grindinei, vijeliilor si furtunilor care afecteaza foarte mult activitatea. Mai mult, manifestarile acestor fenomene naturale cunosc, in ultimii ani, diverse mutatii. Nu mai putem defini care sunt zonele cele mai expuse la anumite fenomene meteo extreme. Si cand, pe langa toate acestea, anumiti competitori practica preturi nesustenabile, e greu sa vorbesti despre un business tentant pentru piata de profil.
In acest moment, cotele de prima aplicate in asigurarea culturilor nu sunt sustenabile si apreciez ca aceasta este principala problema. In tarile din vest, unde clima nu e la fel de severa ca la noi, cotele de prima sunt de 5 - 7%. La noi, clima este mai problematica si totusi vindem cu 1-2% cota de prima!
XPRIMM: Apreciati ca, de-a lungul ultimilor ani, s-a schimbat perceptia fermierului roman cu privire la asigurari?
B.P.: Fermierii cu peste 500 - 1.000 de hectare se asigura, rata de penetrare redusa fiind o problema la fermierii mici, cu atat mai mult cu cat a fost eliminata si subventia de 50% pentru asigurari, care fusese introdusa pentru a schimba mentalitatea fermierilor romani cu privire la protectia muncii lor. In aceasta campanie resimtim un recul al asigurarilor agricole, fermierii fiind reticenti la a-si mai asigura culturile de primavara cand afla ca nu mai primesc subventia de la stat.
In acest context, obiectivul nostru principal este sa reusim sa ne integram cu totul in zona de nevoi a fermierilor. Pe langa culturile agricole si animalele pe care le asiguram, vrem sa preluam riscurile care vizeaza intreg patrimoniul fermierului: utilaje, sedii, silozuri, stocuri, masini si locuinte personale.
XPRIMM: S-a vorbit recent despre infiintarea unor fonduri mutuale. Cum ar trebui ele sa sprijine agricultura si care este situatia in acest moment?
B.P.: Fondurile acopera riscul bolilor care produc daune majore atat la culturi, cat si la animale si infestari ale solului. Se discuta si despre preluarea unora dintre riscurile catastrofale clasice (seceta, gerul de iarna, avalansele de zapada, inundatiile prin revarsari de rauri etc.), dar e nevoie ca fermierii sa se asocieze in astfel de fonduri, iar eu nu am cunostinta sa se fi intamplat acest lucru.
Am avut cativa ani puternic marcati de seceta si chiar de inghet, dar in ultimii cinci-sase ani nu ne-am mai confruntat cu astfel de riscuri si s-a produs o relaxare pe aceasta zona. Se pare insa ca, in acest an, vom avea scaderi de productie din cauza secetei si a alternantei de temperatura din aceasta primavara. Cand vom avea un an secetos, cum au fost 2002 sau 2006, sigur acest subiect va fi readus in atentie.
| Publicat pe 16.07.2015 | 5084 vizualizari