Cornel COCA-CONSTANTINESCUPrim Vicepresedinte
Autoritatea de Supraveghere Financiara
La aproape doua luni de la rezultatul referendumului cu privire la iesirea Marii Britanii din Uniunea Europeana, data la care va fi notificat Consiliul European cu privire la intentia de retragere pare tot mai indepartata, existand voci care propun anul 2017, in conditiile in care structurile care vor gestiona acest proces sunt in faza de organizare. O confirmare in acest sens vine de la Premierul Marii Britanii, Theresa MAY, care a anuntat ca nu va invoca pana la sfarsitul lui 2016 articolul 50 al Tratatului de la Lisabona.
Asa cum mentionam anterior, transpunerea in practica a Brexit-ului se dovedeste a fi un proces complex si de durata, care va necesita o perioada lunga de analiza si de pregatire in formularea unei strategii si a pasilor concreti in vederea transpunerii acesteia, atat din partea factorilor de decizie din Marea Britanie, cat si a celor din Uniunea Europeana. Brexit-ul va conduce la modificari structurale in ceea ce priveste regimul economic si comercial cu efecte nu numai economice, dar si sociale, a caror amplitudine va depinde de solutiile de colaborare ce vor fi identificate de partile implicate.
Avand in vedere ca negocierile vor viza aspecte esentiale ce vor defini modul de cooperare cu UE pe probleme de fond ce tin de existenta pietei unice, libera circulatie a capitalurilor, persoanelor, bunurilor si serviciilor, vor trebui identificate acele solutii care sa aduca beneficii ambelor parti, intr-o lume din ce in ce mai globalizata si cu economii interdependente. In acelasi timp, trebuie gasita formula corecta, de echilibru, in contextul actual, caracterizat de o cerere globala firava, cresteri nesemnificative ale comertului si investitiilor si volatilitate a pietelor financiare.
Amanarea procesului sporeste incertitudinile si creeaza temeri cu privire la modalitatea de acomodare a celor 4 libertati de circulatie, i.e. a persoanelor, marfurilor, serviciilor si capitalurilor. Intre timp, efectele economice nu asteapta deciziile politice, astfel ca lira sterlina a scazut cu peste 12% fata de USD, la 1,30 USD/GBP in august, iar in raport cu euro se afla la 1,14, comparativ cu 1,3 inainte de Brexit. Tot ca reactie la Brexit, Banca Angliei a luat, in august, decizia de a reduce rata dobanzii de referinta de la 0,5% la 0,25% cu scopul de a stimula economia locala. In aceeasi nota se inscrie si cumpararea de obligatiuni guvernamentale de 60 de miliarde de lire sterline in urmatoarele 6 luni, in continuarea programului de rascumparari QE inceput in 2009, in conditiile in care randamentele titlurilor de stat pe 10 ani au atins, in august, un minim de 0,53%. Totodata, Banca Angliei va demara si un program de sustinere a companiilor a caror operatiuni se desfasoara preponderent in Marea Britanie prin achizitionarea de obligatiuni corporative, cu calificativ investment grade, de 10 miliarde GBP, in conditiile in care previziunile privind cresterea economica pentru anul 2017 au fost deja ajustate de la 2,3% la 0,8%. In acelasi timp se asteapta ca rata inflatiei sa creasca la de 0,8% la 1,9%, ramanand totusi cu mult sub tinta de 2% pe fondul cresterii somajului de la 5% la 5,4%.
Din punct de vedere al schimburilor comerciale, Marea Britanie se situeaza intr-o pozitie cvasi-neutra in relatia cu UE, cu 44% exporturi si 53% importuri catre/din state terte in 2015, in timp ce ponderea exporturilor UE catre Marea Britanie reprezinta circa 3% din PIB-ul comunitar.
Volumul schimburilor comerciale dintre Romania si Marea Britanie au insumat 3,93 miliarde de euro in 2015, exporturile catre Marea Britanie reprezentand 4,36%, in timp ce importurile reprezinta 2,49%. Prin urmare impactul Brexit-ului nu va fi semnificativ, dar un tratat de comert liber la nivel european in viitor va fi binevenit.
Marea Britanie are un sector financiar puternic, cu o contributie semnificativa in PIB, de 7% in 2015. In acest context subliniez faptul ca aproximativ 75% dintre institutiile financiare care desfasoara activitatea in baza pasaportului european sunt localizate in Marea Britanie, in conditiile in care, in trecut, Marea Britanie a promovat liberalizarea pietei interne a serviciilor. Din aceasta cauza, aranjamentele cu privire la serviciile financiare se vor dovedi importante si dificile in acelasi timp, in contextul in care marile banci de investitii din Statele Unite, dar si din tari terte, ofera servicii clientilor europeni pe baza pasaportului european, prin intermediul filialelor inregistrate in Marea Britanie. Piata de capital a partii continentale a UE este interconectata de cea a City-ului londonez, astfel incat separarea va fi complexa, de durata si costisitoare.
Ar fi o actiune de hazard sa previzionezi impactul Brexit-ului asupra serviciilor financiare, necunoscandu-se inca modalitatile concrete de cooperare in acest sens.
Proiectul european al Uniunii Pietelor de Capital (UPC) va fi susceptibil a suferi modificari ca urmare a rezultatului referendumului, tinand cont de dedicarea Marii Britanii fata de acesta. Proiectul a fost conceput cu scopul de a reduce barierele in cazul investitiilor transfrontaliere in considerarea necesitatii ca piata de capital sa asigure o finantare mai consistenta a economiei, avand drept exemplu piata din Statele Unite unde circa 80% din intreprinderi se finanteaza prin intermediul bursei, raportat la numai 20% pe pietele europene. O piata de capital mai puternica si eficienta ar contribui la revenirea din criza a economiei europene in ansamblu si ar reduce dependenta intreprinderilor de finantarea bancara.
Piata de capital din Romania cunoaste o relativa stabilitate a pretului activelor financiare datorata lichiditatii si adancimii reduse, avand in vedere ca indicii principali ai bursei nu au atins valorile dinainte de criza, ca alte burse mature din Europa. Cu toate acestea, nu trebuie excluse viitoare influente ale Brexit-ului asupra preturilor activelor financiare. Rezultatul referendumului nu a "speriat" pietele de capital, exceptand scaderile indicilor burselor din Europa, in primele zile dupa referendum, intuind probabil faptul ca momentul efectiv al iesirii este inca departe. Indicele FTSE 100 a bursei din Londra a crescut in ultimele doua luni cu 14%, posibil si ca urmare a programelor de rascumpare efectuate de Banca Angliei. De asemenea, indicele CAC 40 al bursei de la Paris a crescut cu circa 10%, respectiv indicele DAX cu aproximativ 14%. Indicele BET al bursei de la Bucuresti a cunoscut acelasi trend de crestere cu aproape 10%.
Efecte indirecte, cumulate se vor resimti intr-o masura greu de anticipat in prezent, avand in vedere multiplele necunoscute, in special conditiile de iesire si modalitatea de continuare a relatiilor cu UE, iar in cazul industriei financiare avem in vedere "soarta" dreptului de prestare transfrontaliera a serviciilor financiare. Cresterea incertitudinii va avea repercusiuni asupra increderii si apetitului investitional, cu efecte economice. In acest context este de dorit o iesire lina, predictibila, care sa mentina un cadru general benefic schimburilor.
Reformele economice post-criza, in special cele aferente sistemului financiar, au fost implementate intr-un ritm alert cu scopul unei mai bune integrari si evitarii folosirii fondurilor publice pentru salvarea unor institutii financiare de importanta sistemica. Masurile sunt menite sa creasca increderea in institutiile financiare, competitivitatea si rezistenta lor la socuri, in beneficiul cetatenilor. In acest context, comunicarea argumentelor este esentiala pentru buna intelegere a reformelor.
In mediul economic complex, este esentiala cresterea sustenabila a intermedierii financiare si a gradului de incluziune financiara. Institutiile financiare din Romania trebuie sa creasca accesul la serviciile financiare, sa imbunatateasca nivelul de comunicare si transparenta, sa contribuie la educarea clientilor si sa promoveze acele servicii si instrumente financiare, care sunt adecvate nevoilor clientilor in corelatie cu nivelul de toleranta la risc.
Contextul economic international ca rezultat al crizei, pe fondul globalizarii, reprezinta o provocare pentru o parte a cetatenilor UE, in contextul in care cresterea economica nu este la nivelul dorit, iar sentimentul de insecuritate economica este prezent in special in cazul tinerilor si persoanelor de varsta a treia. In acelasi timp, ar trebui identificata o abordare noua, care sa raspunda provocarilor si problemelor economico-sociale ce tind a deveni structurale.