Am incheiat inca un an in care numarul si consecintele accidentelor de circulatie rutiera produse pe drumurile publice din Romania au facut ravagii. Potrivit statisticilor furnizate de Politie, in 2025, la nivel national au fost inregistrate 3.950 de accidente rutiere grave, soldate cu decesul a 1.293 de persoane si ranirea grava a altor 3.125.
In termeni procentuali, comparativ cu anul 2024, au existat scaderi la toti indicatorii: -6,7% la accidente grave, -12,5% la persoanele decedate si -3,7% la ranitii grav. Este un lucru foarte bun, daca luam in calcul costurile sociale extrem de ridicate si suferinta incomensurabila pe care acest gen de evenimente il genereaza, influentand pe negandite vietile a mii de oameni, majoritatea fara vreo vina anume pentru cele intamplate.
Primul impuls este acela de a ne felicita cu entuziasm, concluzionand in graba ca "trendul este vizibil descrescator, fapt care ne arata ca suntem pe drumul cel bun! In ritmul acesta, depasirea obiectivului european de reducere a mortalitatii rutiere cu 50% in perioada 2021-2030, este o certitudine".
Mai mult de atat, in stilul clasic, caracteristic abordarii superficiale a problemelor sistemice, asa cum este si cazul sigurantei rutiere, aceste cifre pot determina o scadere a concentrarii eforturilor in domeniu si revenirea la nociva abordare formala, care de-a lungul timpului ne-a adus in situatia grava in care ne aflam.
Ce putem face? In primul rand sa privim cu atentie aceste cifre. Vom constata cu usurinta ca, desi inregistram scaderi privind numarul si consecintele accidentelor grave produse la nivel national, riscul rutier existent in traficul rutier din Romania ramane printre cele mai ridicate din Europa, indicele de mortalitate de la noi fiind de 70 persoane decedate la un milion de locuitori fata de 45 persoane decedate la un milion de locuitori la nivelul UE.
Pe de alta parte, chiar si in conditiile scaderilor inregistrate, in anul 2025, zilnic, in medie, la nivel national, in accidente rutiere si-au pierdut viata cca. 3,5 persoane si au fost ranite grav 8,5 persoane. Este inca mult prea mult! Mai ales daca luam in calcul ca reducerile inregistrate au la baza componente care tin, in principal, de imbunatatirea reactiei post accident a serviciilor medicale de urgenta. Acestea intervin mult mai repede decat in trecut, cu personal si mijloace specializate, inclusiv elicoptere, sporind decisiv gradul de supravietuire al victimelor.
Apoi, nivelul de vatamare este in scadere si ca urmare a faptului ca autovehiculele aflate in circulatie sunt dotate acum, in majoritate, cu sisteme avansate de siguranta activa si pasiva, fapt care influenteaza semnificativ posibilitatea evitarii unui impact si respectiv diminuarea consecintelor in caz de accident.
Nu in cele din urma, incep sa fie vizibile eforturile de imbunatatire a sistemului de reglementare si control a traficului rutier. Incriminarea conducerii agresive si operationalizarea platformei „e-SAR”, destinata procesarii sesizarilor transmise de cetateni, privind astfel de comportamente, implementarea "Legii Anastasia", inasprirea unor sanctiuni si testarea sistemului automat de monitorizare a traficului rutier e-SIGUR, alaturi de imbunatatirea dotarii tehnice cu mijloace de constatare moderne a politiei rutiere, au contribuit consistent la obtinerea acestor rezultate pozitive.
Pe langa toate acestea, se cuvine subliniat efortul sustinut al organizatiilor non-guvernamentale care au ca obiectiv cresterea gradului de siguranta rutiera. Subliniez aici rolul Coalitiei pentru siguranta rutiera (C.S.R.), platforma care a militat activ pentru coagularea eforturilor in materie, fiind principalul sustinator al demersurilor care au dus, prin adoptarea Legii nr. 42/2025, la instituirea anuala, in Romania, a Saptamanii Nationale a Sigurantei Rutiere, in a treia saptamana a lunii mai.
Intorcandu-ne la cifre statistice, constatam ca raportat la cauzele accidentelor grave produse in anul 2025, cele mai multe evenimente au fost generate de traversarea neregulamentara a pietonilor (16,1% din total), neadaptarea vitezei la conditiile de drum (15,3%) si neacordarea prioritatii vehiculelor (9,5%). Din pacate, acest clasament este neschimbat de foarte mult timp, situatie care arata ca mai avem inca foarte multe de facut pentru a produce schimbari reale.
Problema reala la acest capitol este faptul ca, o lunga perioada de timp participantii la trafic nu au beneficiat de o educatie rutiera solida. In plus, exista o tentatie generala de a proceda in trafic dupa bunul plac, in raport de obiectivele personale, fara a tine cont de reguli sau pericole, pentru ca merge si asa. Mizand pe faptul ca asa ne-am obisnuit si pana acum nu s-a intamplat nimic, fortam norocul fara a lua in calcul ca "ulciorul nu merge de multe ori la apa". Iata de ce, pe langa instituirea unui program real, la scara nationala, de educatie rutiera in scoli (de la nivel prescolar pana la cel universitar), este necesar sa continuam efortul de constientizare asupra riscurilor si consecintelor care decurg din nerespectarea normelor rutiere.
In fine, privind cifrele anului 2025, putem concluziona fara teama de a gresi ca suntem pe drumul cel bun, dar cu pasi marunti. Pentru a creste ritmul si a intra pe un fagas de normalitate mai sunt inca multe de facut. De la generalizarea educatiei rutiere, care trebuie desfasurata temeinic in toate unitatile sistemului national de invatamant, la crearea unui Plan amplu, coerent si complet, de constientizare a riscului rutier in randul tuturor categoriilor de participanti la trafic. Aici poate fi de folos experienta unor campanii de succes, precum "Fii treaz la volan!" si altele, care pot fi dezvoltate si generalizate, mai ales pe segmentele privind consecintele vitezei inadecvate, ale neatentiei, oboselii sau a influentei alcoolului ori a substantelor psiho-active.
In plus, imbunatatirea legislatiei, in special pe segmentul executarii silite a amenzilor aplicate la regimul circulatiei, concomitent cu accelerarea implementarii pe scara larga a sistemului e-SIGUR si folosirea de autovehicule de politie neinscriptionate, respectiv a sistemelor de calcul a vitezei medii pe segmente de drum expres sau de autostrada, vor contribui in mod cert la reducerea riscului producerii de accidente rutiere.
De asemenea, deschiderea unor noi segmente de autostrada sau drum expres, concomitent cu imbunatatirea retelei rutiere existente, atat in planul semnalizarii orizontale si verticale, precum si al eliminarii de risc (numite si "puncte negre"), poate aduce beneficii majore.
Cu alte cuvinte, este bine dar mai avem multe de facut pana cand ne vom atinge obiectivele. De aceea nu trebuie sa ne culcam pe lauri, ci sa ne implicam mai activ in activitatile de implementare a masurilor pentru reducerea riscului rutier, indiferent ca suntem membrii unor autoritati, entitati private, ONG-uri sau simplii cetateni, pentru ca siguranta rutiera ne priveste pe toti.
Drumuri bune, fara accidente, in 2026!