Jeroen MORRENHOF, CEO si Leetha SPYROPOULOU, International Sales Manager, FRISS

In Europa, una din 10 solicitari de despagubire este frauduloasa. In anumite regiuni, precum ECE, SEE si CIS, aceasta amenintare este cel putin de trei ori peste media europeana. Ce inseamna acest lucru pentru asiguratori? Intr-un singur cuvant: pierderi.

XPRIMM: Este frauda o amenintare pentru domeniul asigurarilor? Care sunt efectele acesteia?
Jeroen MORRENHOF: Cu siguranta, frauda reprezinta o adevarata amenintare pentru asigurari, afectand toate procesele din domeniu, manifestandu-se inclusiv la nivelul subscrierilor si al acordarii despagubirilor. In ceea ce priveste despagubirile, stim ca in Europa una din 10 solicitari de despagubire este frauduloasa. In anumite regiuni, precum ECE, SEE si CIS, aceasta amenintare este cel putin de trei ori peste media europeana. Ce inseamna acest lucru pentru asiguratori? Intr-un singur cuvant: pierderi. Aceste pierderi sunt apoi transferate consumatorilor, prin primele mai mari pe care acestia trebuie sa le plateasca. Acest ciclu al evenimentelor ne afecteaza pe toti. Luand in considerare faptul ca dauna medie din Europa se situeaza intre 1.000 euro si 2.000 euro, va puteti da seama de dimensiunea problemei si de costurile pe care le provoaca industriei. Mai mult decat atat, este responsabilitatea sociala a asiguratorilor sa se asigure ca acei clienti cinstiti pe care ii au in portofoliu nu sufera din cauza fraudatorilor. S-a estimat ca o familie europeana plateste 150 euro in plus pe an la prima de asigurare pentru a acoperi despagubirile frauduloase.

Astfel, desi detectarea manuala a fraudelor se poate dovedi utila, sunt necesare solutii tehnologice pentru a dezvolta procese mai eficiente de detectare a posibilelor cazuri de frauda.

XPRIMM: Ce instrumente pot folosi asiguratorii pentru a combate fraudele?
Jeroen MORRENHOF: Instrumentele disponibile astazi pentru a detecta fraudele constau in modele predictive (bazate pe date istorice), modele comportamentale (folosite pentru a detecta variatii de la pattern-urile comportamentale normale), modele expert (care functioneaza pe baza unor reguli de tipul "if-then-else") si analize ale legaturilor sociale (care determina daca exista legaturi intre consumatori, parti terte, numere de telefon, adrese, conturi bancare etc.). Cel mai bun model este, insa, unul hibrid, care combina toate aceste patru modalitati pentru a obtine cea mai precisa detectare a cazurilor de frauda - practic, utilizarea modelului hibrid este de sapte pana la noua ori mai eficienta decat detectarea manuala a fraudelor. De asemenea, combinarea solutiilor de depistare a fraudelor cu surse de date externe, precum cele care includ demografice, statistici guvernamentale, rapoarte ale companiilor, cresc rata de succes. Cu cat sunt analizate mai multe informatii, cu atat rezultatele sunt mai precise.

XPRIMM: Este comunicarea dintre asiguratori importanta in lupta impotriva fraudei?
Leetha SPYROPOULOU: Comunicarea este cheia in lupta contra fraudelor. Este de o importanta majora ca asiguratorii, managerii de dauna si managerii activitatilor de subscriere sa comunice interdepartamental si sa impartaseasca datele pe care le detin si problemele pe care le intampina in ceea ce priveste detectarea fraudelor.

La nivel de tara, toate companiile de asigurare care activeaza pe un anumit segment ar avea de castigat daca ar pune in comun o baza de date cu daunele raportate si o baza de date cu incidentele. Companiile ar putea avea acces doar la indicatorii de frauda, nu la toate datele, astfel ca nu s-ar pune problema protectiei datelor. Astfel, toate companiile membre ar putea sa se protejeze impartasind si acumuland informatii, din moment ce, cu cat sunt analizate mai multe date, cu atat protectia impotriva fraudelor este mai buna. Mai mult decat atat, companiile sunt mai bine protejate de fraudatorii care "se deplaseaza" de la un asigurator la altul.

In momentul de fata, FRISS lucreaza la o platforma care sa permita crearea unei baze de date de despagubiri la nivel transfrontalier. Acest lucru inseamna ca, in viitor, sa putem detecta fraudatorii care se muta in alta tara.

XPRIMM: Exista, la nivel european, trenduri vizibile in ceea ce priveste lupta impotriva fraudei in asigurari?
Leetha SPYROPOULOU: Avand in vedere criza financiara si faptul ca industria de asigurari recunoaste problema fraudei nedescoperite, Europa intreprinde actiuni pentru combaterea fraudei, atat la nivelul fiecarei tari, cat si in cadrul companiilor de asigurari.

Doar in anul precedent, FRISS a deschis birouri in Grecia si Germania, pregatindu-se pentru lansarea unui sediu in regiunea CIS in viitorul apropiat. Acest lucru demonstreaza interesul in crestere al asiguratorilor din Europa, nu numai de a discuta despre acest subiect, dar si de a preveni frauda.

XPRIMM: Care sunt pietele cele mai expuse fraudei in asigurari?
Jeroen MORRENHOF: Frauda apare peste tot, la nivelul intregii Europe, atat in tarile dezvoltate, cat si in pietele emergente. Nu este corect sa declari ca aceasta se manifesta doar pe anumite piete sau in anumite regiuni. Trebuie sa luam in considerare multi factori. In general, cele mai multe cazuri nedetectate de frauda apar in ECE, SEE si CIS, unde exista mai putine mecanisme de control. De aceea, asiguratorii care opereaza in aceste regiuni sunt extrem de interesati sa adopte o politica de detectare a fraudelor si sa implementeze o solutie care sa le protejeze business-ul si profitabilitatea.

XPRIMM: Exista un profil universal al fraudatorului?
Leetha SPYROPOULOU: Nu, din pacate nu. Fraudatorii isi schimba coonstant pattern-urile comportamentale (modus operandi). De aceea trebuie sa folosim metode de detectare a fraudelor. Cu cat mai multe surse de date putem folosi pentru verificare, cu atat detectarea cazurilor frauduloase va fi mai precisa. Putem gasi, astfel, pattern-uri in date si legaturi care ne pot conduce la identificarea posibilor fraudatori.

Mai mult, sistemul trebuie sa "invete". Nu e suficient sa instalezi un sistem si sa il configurezi cu cele mai recente informatii. Treptat, acestea vor fi depasite. Astfel, devine necesara monitorizarea si ajustarea continua a sistemului.

Interviul integral in engleza este disponibil pe www.xprimm.com.


Editor: Mihai CRACEA | Publicat pe 31.07.2014 | 5388 vizualizari