Mihai Constantin SEITAN, Presedinte, Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale
Toamna 2005 pare sa reprezinte mult asteptatul moment al debutului reformei sistemului de pensii din Romania. Subiect indelung discutat, nascand repetate controverse, pensiile administrate in sistem privat vor fi, in curand, accesibile generatiei active care va avea astfel o sansa mult mai buna de a-si asigura o retragere din activitate care sa nu-i altereze standardul de viata. Am solicitat amanunte privind etapele care mai sunt de parcurs presedintelui Casei Nationale de Pensii si Asigurari Sociale, Mihai SEITAN, un profesionist care a crezut cu tarie in necesitatea si fezabilitatea acestui proiect, implicandu-se cu pasiune in realizarea lui.
XPRIMM: Domnule Mihai SEITAN, de ce a fost nevoie sa suspendati o lege existenta, cea a pensiilor ocupationale si, in final, sa promovati in Parlament o alta varianta, respectiv, o lege a pensiilor facultative?
Mihai SEITAN: O sa incep prin a spune ca noi am preluat de la guvernarea precedenta o lege, Legea nr. 249/2004 privind pensiile ocupationale, total nefunctionala din mai multe motive. In primul rand, aceasta lege crea o discriminare majora intre potentialii contribuabili la sistem in sensul ca facea referire doar la salariati si angajatori. Mai mult decat atat, doar angajatorii care nu aveau datorii la bugetele publice sau la utilitati puteau participa la un plan de pensii ocupationale, ceea ce restrangea si mai mult aria de cuprindere a sistemului. In al doilea rand, legea continea anumite restrictii si limitari, considerate obstacole in calea semnarii capitolelor cu Uniunea Europeana, cel mai important dintre acestea vizand capitolul Libera circulatie a capitalului. In al treilea rand, am considerat ca nu s-a ales o solutie eficienta pentru supravegherea si reglementarea pietei pensiilor private. Infiintarea unui departament in cadrul altei institutii, cu o structura de finantare pe care o consider cel putin "ciudata", din fondul de protectie a asiguratilor, nu reprezenta o solutie care sa creeze o institutie puternica si independenta.
XPRIMM: Cum s-au putut rezolva aceste probleme?
M.S.: Am luat hotararea sa revigoram intreg sistemul pornind de la urmatoarele elemente: in primul rand, sa infiintam o Comisie de supraveghere care sa fie independenta si care sa se ocupe exclusiv de aceasta noua piata, care este piata pensiilor, fie ca este vorba despre pensii optionale sau de cele obligatorii. Din acest motiv, in vara, a fost adoptata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2005 care prevede, pe langa infiintarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) si numirea de catre Primul-Ministru a unui Director General interimar, care sa asigure toata constructia acestei institutii, incepand cu sediu, dotari, angajari de oameni la nivelul initial, programele de instruire etc. Acest lucru ne permite ca, intr-un termen relativ scurt, sa incepem sa cream cadrul institutional necesar pentru realizarea celor doua obiective majore, si anume reglementarile secundare si supravegherea. Chiar daca a durat ceva vreme pana cand Primul-Ministru a alocat timpul necesar sa numeasca persoana care va ocupa aceasta functie, astazi putem spune ca avem un Director General interimar, in persoana domnului Mircea OANCEA, iar institutia poate sa inceapa sa functioneze. In paralel, urmeaza ca dupa ce ordonanta de urgenta privind infiintarea CSSPP sa fie adoptata prin lege, aceasta institutie sa aiba o conducere stabilita de Parlament la propunerile Comisiilor pentru Munca si Buget, Finante ale celor doua Camere. Dar pana atunci, pentru ca nu stim exact cand va avea loc numirea conducerii Comisiei, este esential ca institutia sa poata sa inceapa sa functioneze.
XPRIMM: Care vor fi primele masuri pe care le va lua Comisia?
M.S.: In perioada imediata, urmeaza ca, impreuna cu noul Director, sa demaram demersurile necesare pentru a prelua fondurile alocate pentru inceperea operatiunilor, stiut fiind faptul ca un castig enorm s-a realizat prin faptul ca banii pentru functionarea acestei Comisii, pe o perioada de 2-3 ani, sunt alocati de Banca Mondiala si nu de la bugetul statului sau din alte fonduri. O noutate deosebita este si faptul ca, de aceasta data, Banca Mondiala este de acord sa finanteze integral activitatea Comisiei, inclusiv chirii, salarii etc., nu doar instruiri, dotari, expertize sau consultanta, ca pana acum.
XPRIMM: Ce modificari a suferit Legea pensiilor ocupationale?
M.S.: Am suspendat Legea pensiilor ocupationale in ideea ca vom elabora un nou act normativ sau o lege care sa modifice, in mod substantial, in sensul celor amintite, prevederile ei. Ceea ce am urmarit in mod deosebit au fost doua lucruri. In primul rand, sa largim cat de mult posibilitatea ca, optional, cat mai multi oameni care au venituri profesionale sigure sa poata sa acceada la sistem. Nu intotdeauna angajatorul si angajatul ajung la un consens in privinta platii contributiei, vor fi multe cazuri in care angajatorul n-o sa doreasca sa plateasca, dar angajatul va fi interesat sa contribuie la o pensie facultativa. Pe de alta parte, exista multe situatii in care oamenii nu lucreaza la un angajator, ci pe cont propriu sau sunt patroni etc., iar aceste categorii erau condamnate pur si simplu sa nu poata intra intr-un astfel de sistem. Se mai pune problema bugetarilor sau a functionarilor publici. Chiar daca statul nu o sa dispuna de fonduri deosebite ca sa plateasca o contributie, ei vor avea posibilitatea sa si-o plateasca singuri. In al doilea rand, am reusit sa inlaturam acele restrictii care limitau intrarea unei societati comerciale in acest domeniu. Datoriile la buget sau utilitati nu sunt ele- mente de natura sa interzica unei societati sa participe la un sistem de pensii, pentru ca datoriile acelea au alta cale de stingere. Pentru cele legate de utilitati, de exemplu, exista un sistem comercial, sunt contracte care prevad ce se intampla cand nu platesti. O buna parte dintre utilitati sunt private sau vor fi private, deci e o imixtiune a legii intr-un sistem de relatii comerciale.
XPRIMM: Ce facilitati fiscale vor avea participantii la sistemul pensiilor facultative?
M.S.: Plafonul maxim al deductibilitatii contributiilor va fi de 200 euro pentru angajator si 200 euro pentru contribuabil. Nu am reusit, din pacate, sa marim acest plafon, in discutiile pe care le-am purtat la Ministerul Finantelor, dar am putut sa introducem o prevedere conform careia incepand din 2007 plafonul sa fie reanalizat si, in functie de evolutia economica, sa poata fi majorat. In plus, toate tranzactiile care vor fi facute cu fonduri de pensii pe noua piata creata vor fi exceptate de la impozitare. Cu alte cuvinte, noile prevederi fiscale de natura taxelor pe dobanzi, pe castiguri la bursa etc., nu vor fi operante aici, explicatia fiind aceea ca fondurile care se repercuteaza in capitalurile individuale vor fi taxate oricum sub forma de pensii.
XPRIMM: Exista modificari de fond si in privinta garantiilor oferite participantilor?
M.S.: In sistemele optionale nu putem vorbi de un nivel ridicat al garantiilor oferite participantilor. Noi am incercat sa scadem acest nivel, pentru a putea face sistemul functional, fara insa sa eliminam garantiile in totalitate. In plus, am modificat foarte mult zonele de investire in ideea de a evita obstacolele din calea liberei circulatii a capitalului. Am stabilit instrumentele financiare, plafoanele maxime, dar nu exista nici o opreliste ca investitiile fondurilor sa se faca oriunde in spatiul european. In acest domeniu nu este important sa creezi un capital intern pe care sa-l protejezi, ci mult mai important este sa obtii un profit bun pentru cei care participa la sistem.
XPRIMM: Cand apreciati ca vor fi definitivate procedurile parlamentare in cazul legii pensiilor facultative?
M.S.: Speram ca, pana la vacanta parlamentara din iarna, aceasta lege sa poata fi votata de cele doua Camere, mai ales ca procedurile s-au scurtat in Parlament, exista niste termene in care daca nu se aproba niste legi, acestea trec in aprobare tacita. Deci concluzia mea este ca anul acesta o sa avem legea pensiilor facultative.
XPRIMM: Care sunt noutatile in privinta legislatiei Pilonului II de pensii private?
M.S.: Lucram in paralel si la definitivarea Pilonului II, care este si el plin de restrictii in ceea ce priveste circulatia libera a capitalului. Vom crea un cadru mai larg din punct de vedere al gradului de acoperire, adica la sistem vor participa obligatoriu toate persoanele pana in 35 de ani si, optional, cele cu varsta cuprinsa intre 35-45 ani. Cred ca pana la sfarsitul lunii octombrie vom avea un proiect de lege finalizat, care sa urmeze traseul avizarilor si, pana in 15 noiembrie, sa-l avem pe site-ul ministerului. Teoretic, proiectul Pilonului II ar putea sa ajunga in Parlament mai devreme, ca sa poata fi discutat la pachet cu cealalta lege, dar s-ar putea sa fiu acuzat de un optimism exagerat.
XPRIMM: Cat de mare va fi deficitul creat sistemului public de introducerea Pilonului II, si care sunt resursele prin care veti acoperi acest deficit?
M.S.: Am facut niste aprecieri, niste calcule dupa aceasta noua structura a legii si ar fi vorba de un deficit de circa 1,5 mld. EUR, in urmatorii cinci ani. In privinta solutiilor de acoperire, o prima varianta ar fi un sistem din trei surse care sa acopere acest deficit. O sursa ar fi un imprumut de la Banca Mondiala, care sa acopere cam o treime din deficit. Exista un protocol de tara pe care Romania l-a semnat cu Banca Mondiala si care prevede posibilitatea acordarii unui imprumut pe patru ani, cu o limita de un miliard de euro pe an. Printre domeniile pentru care se acorda acest imprumut este si cel al pensiilor private. A doua sursa ar fi o parte din veniturile din privatizare preconizate a fi obtinute anul acesta si anul viitor, venituri estimate la circa 2-3 miliarde euro. In sfarsit, al treilea element ar fi emiterea unor titluri de stat cu scadenta pe termen lung si foarte lung, care sa acopere ultima treime din deficit. Pe langa acest sistem, mai exista o solutie, agreata de asemenea de Banca Mondiala. Solutia este aceea ca tot deficitul sa fie acoperit numai din titluri de stat, fara imprumut de la Banca Mondiala, fara venituri din privatizare.
XPRIMM: Cum se va realiza colectarea contributiilor la Pilonul II de pensii?
M.S.: Colectarea contributiilor este o mare problema, una tehnica de data asta. Trebuie sa gasim solutii pentru ca informatia privind identitatea contribuabilului sa fie acompaniata si de informatia privind plata contributiei, pentru ca banii trebuie sa ajunga in termen scurt in fond, pentru ca administratorul sa poata face investitii. Sistemul informatic trebuie realizat in asa fel incat sa existe o legatura cu partea de plata efectiva, pentru ca exista informatia declarativa despre plata, dar nu si feedback-ul de la ANAF, legat de plata efectiva. Altfel, exista riscul de a avea bani pe care sa nu stii unde sa-i trimiti si riscul ca acestia sa nu produca, asa cum s-a intamplat in Polonia. E bine sa invatam din experienta altora, si avem aproximativ un an la dispozitie ca sa putem crea sistemul.
XPRIMM: Ce urmeaza anul viitor?
M.S.: Anul viitor urmeaza partea practica. In momentul in care cele doua legi vor fi votate de Parlament si promulgate de Presedinte, incepem, impreuna cu aceasta noua Comisie, reglementarile de detaliu. Vom incepe cu procedura de licentiere a firmelor, pentru a le da acestora posibilitatea ca pana in vara sa-si desfasoare campaniile de promovare. Cel tarziu in septembrie, vom incepe operatiunile in sistemul pensiilor optionale. In ceea ce priveste Pilonul II, o buna parte dintre elementele de reglementare individuala vor fi finalizate catre sfarsitul anului viitor, pentru ca, incepand cu 1 ianuarie 2007, sa inceapa si la acest pilon procedura de licentiere a firmelor. In prima parte a lui 2007, va incepe colectarea si in cadrul sistemului obligatoriu de pensii.
XPRIMM: Ce elemente ar putea schimba acest calendar?
M.S.: Sunt cateva elemente care nu mai depind de noi. Este vorba despre modul in care vor evolua lucrurile in Parlament si de momentul cand vom reusi sa ajungem la un consens in ceea ce priveste acoperirea deficitului la sistemul public.
XPRIMM: Proiectul de lege privind infiintarea Comisiei de Supraveghere (CSSPP) a fost aprobat deja de cele doua Camere, ceea ce inseamna ca va mai dura putin timp pana ce Ordonanta de urgenta nr. 50/2005 va deveni lege. In acest caz, de ce a fost nevoie de numirea unui Director General interimar al Comisiei?
M.S.: Pentru ca procedura de numire a membrilor Comisiei este destul de anevoioasa, ea poate dura o luna, trei sau sase luni. Urmeaza o perioada in care Comisiile de Munca si cea de Buget, Finante din cele doua Camere fac propuneri. La randul sau, Consiliul Economic si Social are si el doua propuneri de facut. Aceste propuneri, care sigur o sa nasca niste dispute, trebuie aprobate in plen. De aceea, am ales sa incepem sa lucram cu un director interimar.
XPRIMM: Este noul Director General interimar un specialist in pensii private?
M.S.: Nu avem nevoie aici neaparat de cel mai mare specialist in pensii sau in piata de asigurari; avem nevoie de un bun organizator care sa inceapa sa creeze institutia. In plus, daca nu incepem sa lucram, pierdem si banii de la Banca Mondiala si pe urma degeaba mai facem Comisia, ca nu avem cu ce sa o sustinem financiar.
XPRIMM: Totusi, daca membrii Comisiei nu sunt numiti in urmatoarele trei luni, sa zicem, de la promulgarea legii, atunci tot programul risca sa se dea peste cap, pentru ca autorizarea administratorilor, de exemplu, se face pe baza unor norme aprobate de Comisie, nu de directorul interimar.
M.S.: Nu vad in asta o problema. Pana la numirea membrilor Comisiei, avem timp sa elaboram aceste norme. Comisia va trebui doar sa le aprobe. Vom elabora normele cu oamenii pe care ii avem aici (la CNPAS) si cu sprijinul USAID, pentru ca personalul care urmeaza sa fie angajat la CSSPP trebuie mai intai scolit, ei nu sunt inca pregatiti, vin cu niste cunostinte generale, dar nu din domeniul pensiilor. Cand va fi cazul, o sa mai luam si de acolo unu - doi oameni sa ne ajute. Eu trebuie sa fac treaba asta pentru ca Directorul interimar al CSSPP se subordoneaza Presedintelui CNPAS, pana se numesc membrii Comisiei. Am, asadar, si obligatia, dar si dorinta sa ajut la elaborarea normelor. In ceea ce priveste selectarea personalului CSSPP, vreau sa va asigur ca procedura va fi foarte serioasa, si va beneficia de sprijinul USAID.
XPRIMM: In interventiile publice pe care le-ati avut in ultima vreme s-a conturat ideea ca nu sunteti de acord cu includerea asigurarilor de viata in sistemul pensiilor private. E o chestiune tehnica sau politica?
M.S.: Categoric e o chestiune tehnica. Asigurarea de viata cu renta nu este o pensie in sensul in care aceasta este definita in cadrul sistemului de pensii. Ea a aparut cu numele de pensie pe fondul unui gol legislativ. Cineva s-a gandit, si s-a gandit bine, n-am nimic impotriva, sa introduca denumirea asta ca produsul de asigurare sa fie vandabil. Produsul e serios, fara indoiala, numai ca e construit pe alte principii, pe principiul de asigurari. Practic, te gandesti la o suma pe care vrei sa o obtii la sfarsitul perioadei de contributie si in functie de asta ti se calculeaza o prima la incheierea politei. Acest produs are un alt sistem de capitalizare, alt sistem de plata. Omul poate alege intre o suma fixa si o renta viagera si, din studiile facute, circa 80% opteaza pentru o suma fixa. Daca asiguratorii isi refac produsele ca sa corespunda sistemului pe care il lansam, ei pot intra in acest sistem, nu-i opreste nimeni. Mai mult decat atat, am deschis usa tuturor firmelor de asigurari pentru a putea intra in sistem direct, fara alte pregatiri. Produsul de asigurare de viata e facut pentru oameni care au posibilitati materiale peste medie, in timp ce noi am conceput un produs pentru oricine, pentru ca el merge pe un termen mult mai lung de acumulare.
XPRIMM: Desi vorbim de produse oarecum similare, in timp ce pensiile private sunt deductibile intr-o anumita limita, asigurarile de viata cu renta nu beneficiaza de acelasi regim. Se creeaza o discriminare de tratament fiscal.
M.S.: Daca vorbim de deductibilitate, atunci problema este una generala a intregului sistem de asigurari, pentru ca in acest domeniu, pana acum, nu s-au obtinut deduceri aproape pentru nimic. Am avut, recunosc, mari discutii in piata. Modificarile pe care le-am facut la lege, faptul ca am scos bonduri de rezerva, ca nu mai exista o presiune asa de mare pe operator, ca am micsorat garantiile, ca am reusit exceptarea la taxe fac pe multi sa priveasca altfel sistemul. In ultima instanta, chiar daca incasarile unui asigurator vor inregistra un recul la produsul de asigurare de tip pensie, firma nu va pierde daca va intra pe piata pensiilor private, pentru ca este o piata cu un potential mult mai mare. La ora actuala, firmele de asigurari au reusit sa incheie impreuna doar circa 70-80.000 de polite de asigurari de tip pensie, iar piata e cam saturata si produsul este si mai scump, in raport cu cel de pensii. De ce? Pentru ca timpul de acumulare este mai scurt si se bazeaza si pe alte principii, in costuri inclunzandu-se si componenta de protectie specifica asigurarilor. Eu nu vreau sa amestec aceste produse. Daca asiguratorii vor sa le modifice, pot intra pe piata pensiilor. Daca nu, nu...
XPRIMM: Conform Legii nr. 411/2004, nivelul contributiei la pilonul obligatoriu de pensii va fi in primul an de 2% din contributia la sistemul public, urmand sa creasca anual pana la 6%. Modificand legea, intentionati sa majorati plafonul minim?
M.S.: Nu, el va ramane 2%, pentru ca altfel nu avem nici o sansa sa acoperim deficitul. Pana la urma ganditi-va ca vorbim de un sistem obligatoriu pentru toate persoanele pana la 35 de ani, care vor contribui o perioada de cel putin 30 de ani, pana la varsta pensionarii. Categoric, nici eu nu sunt multumit de acest procent, insa am avut de ales intre a nu avea deloc pensii private si a lansa un sistem cu o crestere graduala. Daca sistemul va deveni puternic, vom putea spera sa marim, in timp, acest procent.
XPRIMM: Procentajul mic de contributie cu care incepe Pilonul II ar putea indeparta investitorii seriosi de aceasta piata. Nu va temeti de acest lucru?
M.S.: Daca facem o analiza a numarului de clienti obligati sa intre in sistem, acesta este in jur de 1,5 milioane. Mai adaugam inca 1,5 milioane persoane cu varsta cuprinsa intre 35-45 ani, din care statisticile arata ca circa 70-80% vor sa intre in sistem. Potentialul pietei este asadar de cel putin 2 milioane persoane care incep sa plateasca 2%, dar care in fiecare an vor plati mai mult. In plus, in fiecare an apare o noua generatie de participanti la sistem, adica circa 300.000 persoane. Mai trebuie sa luam in calcul si nivelul cresterii salariale, pentru ca aceste cresteri o sa se produca in viitor. Vorbim, asadar, de un sistem aflat intr-o dinamica permanenta. Pe de alta parte, administratorul care isi inchipuie ca din pensiile private va putea sa scoata profit intr-un an, se insala, iar managerii firmelor de asigurari de viata stiu bine acest lucru. Si noi am vrut sa intram cu 4% ca in alte tari, dar acest lucru era posibil daca o faceam acum 4 ani. Acum costurile sunt mult mai mari. Daca mai stam inca doi ani, n-o sa putem intra nici cu 1%. Bulgarii, de exemplu, au inceput acum trei ani cu 2%, si acum au in Parlament o lege care prevede ca procentajul de contributie sa devina 7%. Concluzia e una singura: daca ai plecat deja la drum, e mult mai usor sa-ti imbunatatesti activitatea, decat daca te zbati tot timpul sa obtii mai mult si nu obtii nimic.
XPRIMM: Cate companii sperati sa intre pe piata Pilonului II?
M.S.: Eu nu am viziunea unei piete imense, cu 100 de firme a cate 10 angajati. O sa fie cateva firme, cinci - sase, nu mai multe, care o sa intre in competitie si o sa-si imparta o piata promitatoare. Desi capitalul social e mic, capitalul de lucru va fi foarte mare, cel putin in primii ani, pentru ca firmele o sa aiba promotii si cheltuieli de marketing uriase.
XPRIMM: V-ati propus o campanie de informare a populatiei privind reforma pensiilor?
M.S.: Da, o campanie publica este absolut necesara pentru ca altfel exista doua riscuri: cresc costurile la nivelul companiilor si se pot crea multe abuzuri pe fondul lipsei informatiilor.
XPRIMM: Aveti in vedere o campanie publicitara doar pentru pilonul obligatoriu sau si pentru cel facultativ?
M.S.: Ne gandim la o campanie comuna avand ca obiect pensiile private. Marea problema sunt costurile unei astfel de campanii, care nu sunt deloc mici in Romania. Nu ai multe sanse, de exemplu, sa faci o astfel de campanie pe e-mail, pentru ca sunt prea putini utilizatori. Pe de alta parte, televiziunea n-are o dispersie asa de mare in teritoriu si e si costisitoare. Nici ziarele nu ajung la toti posibilii contribuabili. Desi vom lua si aceste canale media in considerare, cred ca singura posibilitate viabila este sa faci brosuri de informare, care sa ajunga in cutiile postale sau in curtile oamenilor. Brosurile trebuie sa explice reforma pe limba lor, intrun limbaj accesibil tuturor. In ceea ce priveste costurile, avem nevoie de circa 3 milioane euro pentru o astfel de campanie si singurul loc de unde putem obtine acesti bani este Banca Mondiala.
XPRIMM: Autorizarea firmelor de asigurari ca administratori de fonduri da nastere unor probleme, avand in vedere ca ele au si alt obiect de activitate decat pensiile. Ipotetic vorbind, exista posibilitatea ca solvabilitatea unui asigurator care administreaza un fond de pensii sa scada la un moment dat sub limita impusa de lege, dar in ceea ce priveste activitatea de administrare a unui fond de pensii sa nu existe nici un fel de problema. In acest caz, imaginea negativa creata in jurul problemelor activitatii de asigurari a firmei se va rasfrange si asupra activitatii de pensii. Cum veti rezolva astfel de probleme?
M.S.: Sigur, pot aparea situatii de genul acesta, dar le putem evita printr-o procedura foarte riguroasa de selectie a firmelor. In normativele pe care le vom elabora va trebui sa gasim niste solutii. O firma, daca nu acorda atentie tuturor obiectelor de activitate poate sa piarda si pe partea de pensii private. In ultima instanta, este unul dintre riscurile la care este supusa functionarea oricarei firme cu un profil complex de activitate si este problema managementului de risc al firmei respective sa preintampine astfel de situatii, cu atat mai mult cu cat afacerea ei se bazeaza foarte mult pe credibilitatea in fata clientilor.
Constantin NASTASE
01.12.2005
