Nicolae Eugen CRISAN, Presedinte, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor
Ne vom concentra atentia asupra implementarii legislatiei si, avand in vedere faptul ca ne mai despart doar cateva luni de momentul integrarii in Uniunea Europeana, cand piata va trebui sa fie complet pregatita, ne preocupa in mod deosebit verificarea modului in care societatile respecta cerintele de lichiditate, solvabilitate si de implementare a procedurilor de control intern.
XPRIMM: Cum ati caracteriza activitatea CSA (Comisia de Supraveghere a Asigurarilor) din anul 2005?
Nicolae Eugen CRISAN: Volumul primelor de asigurare subscrise in 2005 este de circa 1,2 miliarde euro si credem ca acest lucru reflecta o crestere a vizibilitatii si imaginii sectorului de asigurare care, intr-o oarecare masura, se datoreaza si actiunilor Comisiei. Sunt de parere ca aportul activitatii noastre la dezvoltarea pietei este evident daca ne gandim ca fata de 2000, anul care a precedat momentul infiintarii Comisiei, in prezent putem vorbi de un volum de prime de aproape 4 ori mai mare in euro, respectiv de 6 ori in moneda nationala.
In 2005, au continuat eforturile pe linia pregatirilor pentru aderare, fiind finalizata transpunerea in legislatia primara a Directivelor si emise mare parte din normele aplicabile de la data integrarii. De asemenea, tot ca o masura de pregatire a pietei, pentru a face fata noilor cerinte care se vor aplica de la aderare, in special a celor de solvabilitate, anul 2005 a consemnat finalizarea primei etape de majorare a capitalului social minim al societatilor de asigurare.
2005 a fost si anul in care au fost efectuate primele plati din Fondul de Garantare, urmare a intrarii in vigoare a Legii nr. 503/2004 privind redresarea financiara si falimentul societatilor de asigurare, ceea ce a presupus o mobilizare a eforturilor noastre si in aceasta directie. De asemenea, 2005 a fost anul in care a devenit operational Fondul de Protectie a Victimelor Strazii, prin definitivarea legislatiei secundare aplicabile si organizarea administratorului acestuia.
In ceea ce priveste RCA, anul 2005 a adus, pentru prima data in istoria asigurarilor din Romania, liberalizarea tarifelor de prima. Chiar daca pentru inceput aceasta liberalizare a fost partiala, ea a pregatit societatile de asigurare pentru liberalizarea totala care se va produce dupa data integrarii. In cadrul componentei de investitii a programului PHARE de care beneficiem, s-au achizitionat echipamentele necesare pentru baza de date la nivel national privind asigurarea obligatorie de raspundere civila auto si, la sfarsitul anului trecut, a inceput alimentarea acesteia cu informatiile existente la societatile de asigurare.
Actiunile noastre au vizat si intarirea capacitatii administrative de supraveghere prudentiala prin perfectionarea personalului, in special a actuarilor, prin organizarea de cursuri si vizite de studii la autoritatile similare de supraveghere din alte tari.
De asemenea, a fost demarat programul de realizare a unei baze de date integrate care va permite transmiterea on-line de catre asiguratori si brokeri a raportarilor solicitate si multiple, precum si stocarea informatiilor pe perioade mari de timp, cu efecte evident pozitive asupra activitatii de analiza la nivelul Comisiei. Tot cu ajutorul consultantilor din cadrul programului PHARE s-a lucrat la elaborarea unui sistem de indicatori de avertizare timpurie, sistem pe care, cel mai probabil, il vom implementa anul acesta.
XPRIMM: Cu ce provocari credeti ca va veti confrunta, in acest an, in activitatea pe care Comisia o desfasoara?
N.E.C.: Obiectivul nostru pe termen foarte scurt, inclusiv din perspectiva pregatirilor pentru aderare, este acela de a identifica ponderea reala a autovehiculelor asigurate RCA in total numar de autovehicule aflate efectiv in trafic, si, prin masurile luate in colaborare cu Ministerul Administratiei si Internelor, de a ajunge la un grad de cuprindere in aceasta forma de asigurare de cel putin 90%. Suntem abilitati sa luam toate masurile necesare care sa asigure alimentarea bazei de date de catre societatile de asigurare cu informatii complete, dar mai ales corecte, astfel incat orice persoana care are o polita de asigurare valabila sa se regaseasca in aceasta. Desigur, am fi idealisti sa asteptam atingerea unui grad de acuratete de suta la suta, greselile sunt omenesti, insa ne dorim ca erorile sa fie cat mai putine cu putinta.
O alta provocare va fi cresterea gradului de pregatire si perfectionare profesionala a persoanelor angajate in domeniul asigurarilor si inregistrarea agentilor de asigurare, pentru ca ne dorim ca asiguratii si potentialii asigurati sa beneficieze de servicii si informatii de calitate.
Anul acesta se va incheia si ultima etapa de capitalizare a societatilor de asigurare. Urmarim cu atentie acest proces, astfel incat sa nu se creeze situatii care ar putea afecta interesele asiguratilor si stabilitatea pietei de asigurari. Capitalizarea pietei, corelata cu introducerea unor prevederi suplimentare privind separarea managementului si evidentei activitatii de asigurari pentru societatile de asigurare compozite vor contribui la consolidarea pietei si la cresterea gradului de stabilitate financiara, si, prin efect, la cresterea increderii publicului in acest sistem.
Ne vom concentra totodata atentia asupra implementarii legislatiei si, avand in vedere faptul ca ne mai despart doar cateva luni de momentul integrarii, cand piata va trebui sa fie complet pregatita, ne preocupa in mod deosebit pe verificarea modului in care societatile respecta cerintele de lichiditate si solvabilitate si de implementare a procedurilor de control intern, anti-frauda. La nivelul Uniunii Europene, discutiile pe marginea proiectului Solvency II avanseaza si, desi nu se stie exact cand va fi finalizat acest cadru de solvabilitate sau de cand va fi aplicabil, consideram ca atat societatile de asigurare, cat si noi, ca autoritate de supraveghere, trebuie sa ne pregatim pentru acest moment. Vom urmari implementarea noilor cerinte pe care le-am introdus in legislatia primara ca la nivelul societatilor de asigurare sa fie constituite comitete de risc si analiza a riscurilor ce pot afecta activitatea, concomitent cu reorientarea intregii filosofii de supraveghere spre un sistem bazat cu precadere pe evaluarea riscurilor.
XPRIMM: Ce acte normative urmeaza a fi adoptate pentru a respecta pe deplin Directivele europene in materie de asigurari?
N.E.C.: Daca ne referim la legislatia primara, consider ca procesul de amendare s-a incheiat la sfarsitul anului trecut, odata cu aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 201/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000. Acum trebuie creata sau amendata, dupa caz, legislatia secundara, respectiv normele emise in aplicarea legii, astfel incat acestea sa fie corelate cu noile prevederi din legislatia primara. Mare parte dintre normele aplicabile de la data aderarii au fost emise inca din vara anului 2005, anticipand modificarile ce urmau sa fie operate asupra legislatiei primare. Sigur, acestea pot fi perfectibile, daca se considera ca este necesar, fara a afecta insa spiritul Directivelor europene, si contam in acest sens pe sprijinul asociatiilor de profil din domeniul asigurarilor. Alte norme care trebuie emise se refera la registrele asiguratorilor, brokerilor si intermediarilor, registrul actuarilor, calificarea profesionala a intermediarilor, procedurile de control intern, de management al riscului etc.
XPRIMM: Conform proiectului de lege pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 201/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, Consiliul CSA urmeaza a avea sapte membri. Cum comentati aceasta prevedere?
N.E.C.: Numarul membrilor Consiliului a fost pastrat acelasi din anul 2000, de cand a fost emisa Legea nr. 32/2000, desi in ultimii ani au aparut o serie de cerinte suplimentare, obiective privind coordonarea supravegherii si reglementarii, pe fondul cresterii complexitatii sectorului de asigurari, dar si a evolutiilor din plan economic in general. Si ma refer, de exemplu, dar fara a fi exhaustiv, la actiunile de reforma in domeniul sanatatii, respectiv la implementarea legislatiei privind asigurarile private de sanatate, de raspundere civila a medicilor, farmacistilor etc., la aplicarea legislatiei privind prevenirea si combaterea spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism prin intermediul pietei asigurarilor, la cresterea complexitatii produselor de asigurari de viata similare pensiilor (anuitati) si dezvoltarii activitatii pe aceasta linie de business, la dezvoltarea sectoarelor de bancassurance, necesitatea implementarii reglementarilor decurgand din Directivele UE, la administrarea si coordonarea fondurilor speciale la dispozitia Comisiei conform cerintelor de integrare in UE. Nu in ultimul rand, consideram ca dezvoltarea activitatii de asigurare de la un volum de prime de circa 260 milioane dolari in 2000 la circa 1.500 milioane dolari in 2005, deci de peste 5 ori, reprezinta un argument in plus pentru intarirea echipei de conducere a autoritatii de supraveghere.
In acest context, sustinem propunerea comisiei parlamentare de specialitate din Senat de a majora numarul membrilor Consiliului CSA, efectele fiind pozitive, in primul rand prin intarirea capacitatii institutionale a CSA.
XPRIMM: Este optim un sistem unificat de supraveghere a pietelor financiare in Romania?
N.E.C.: Este foarte adevarat ca, in ultimii ani, sectoarele pietei financiare din tara noastra s-au dezvoltat considerabil, produsele financiare au devenit din ce in ce mai complexe, si putem vorbi despre grupuri formate din entitati care isi desfasoara activitatea in toate segmentele financiare. Aceasta evolutie reclama necesitatea unei supravegheri suplimentare a unor astfel de grupuri, dar sunt in continuare de parere ca supravegherea consolidata nu reprezinta o solutie viabila pentru Romania, cel putin nu acum, din mai multe considerente.
Nu putem vorbi inca, in cazul Romaniei, de o piata financiara atat de maturizata si de sofisticata cum este, de exemplu, cea din Germania, care sa justifice necesitatea unei astfel de constructii consolidate. Nici realitatea economica din Romania nu este aceeasi ca in cazul Germaniei sau a altor tari mari unde exista supraveghere unitara, cum ar fi Marea Britanie.
In plus, cred ca nu trebuie omis faptul ca in ultima perioada au fost alocate multe fonduri europene si internationale pentru intarirea capacitatii institutionale ale actualelor autoritati de supraveghere, ca autoritati independente. Sunt inca multe tari din UE in care nu s-a recurs la modelul supravegherii consolidate, cum ar fi Franta, Italia, Portugalia, Grecia, Finlanda, Polonia sau Cehia, precum si in cea mai dezvoltata economie din lume, SUA, iar absenta unei astfel de supravegheri nu reprezinta o problema.
Intelegand necesitatea unei supravegheri suplimentare a entitatilor prezente in mai multe sectoare financiare si apartinand aceluiasi grup, consider ca o solutie potrivita pentru Romania, in perioada urmatoare, ar fi crearea unui Consiliu financiar - o astfel de forma institutionala legala consolidata satisfacand toate cerintele UE si ale organismelor financiare internationale.
Un astfel de Consiliu a mai existat in Romania in perioada interbelica si inainte de 1989, din acesta facand parte conducerile celor trei banci de stat, CEC, ADAS, BNR, si fiind condus de ministrul finantelor, cu pastrarea si respectarea statutului legal a fiecarei institutii. Apreciez ca o astfel de institutie ar fi deosebit de utila in perioada imediat urmatoare in Romania, mai ales ca aceasta ar asigura si interfata intre cele trei institutii coordonate de Parlamentul Romaniei, respectiv CSA, BNR si CNVM, si Guvernul Romaniei, prin ministrul finantelor. Sigur ca, in viziunea noastra, intr-un astfel de Consiliu ar trebui sa-si gaseasca locul si cei doi presedinti ai comisiilor specializate ale Parlamentului.
Am prezentat deja aceasta propunere cu ocazia semnarii noului Protocol de cooperare intre BNR, CNVM si CSA si urmeaza sa propunem Parlamentului Romaniei si celorlalte institutii partenere o varianta de lucru a proiectului care sa statueze un astfel de Consiliu.
XPRIMM: Raportul de monitorizare in urma celor 14 misiuni de evaluare din Romania pentru domeniile marcate cu steag rosu si galben va fi publicat in data de 16 mai 2006. Care considerati ca vor fi concluziile acestuia in domeniul asigurarilor?
N.E.C.: Potrivit expertilor care au derulat misiunea de evaluare a sectorului asigurarii obligatorii de raspundere civila auto, la sfarsitul lunii februarie, Raportul de monitorizare va contine atat aprecieri pozitive, precum si o serie de recomandari. Astfel, printre aspectele pozitive constatate de experti s-au numarat Planul de actiune privind asigurarea obligatorie RCA, cat si executia bazei de date CEDAM, care a fost apreciata ca fiind deosebita. O prima recomandare s-a referit la necesitatea continuarii demersurilor in vederea cresterii gradului de acuratete a informatiilor transmise de asiguratori in CEDAM, astfel incat sa se poata cunoaste, cu cea mai mica marja de eroare posibila, gradul real de cuprindere in asigurarea obligatorie RCA a autovehiculelor. Alte recomandari s-au referit la implementarea Fondului de compensare, finalizarea demersurilor de obtinere a unui program de reasigurare a Fondului de protectie a victimelor strazii si asigurarea independentei capacitatii financiare a Biroului Carte Verde.
Expertii misiunii ne-au asigurat ca orice evolutii legislative sau de alta natura care vor aparea pana la publicarea Raportului vor fi luate in considerare in elaborarea acestuia si, in acest context, au solicitat o serie de informatii statistice care sa le parvina anterior intocmirii Raportului, de natura sa le ofere o imagine actualizata asupra stadiului de la acel moment. Acestia au mai sugerat posibilitatea unei noi misiuni de peer-review care sa se desfasoare in toamna acestui an si care sa evalueze eforturile Romaniei in domeniul asigurarii auto obligatorii si modul in care a decurs semnarea de catre BAAR. a MGA pana la 1 iulie 2006, asa cum s-a solicitat de expertii CE.
XPRIMM: CSA a retras recent autorizatia de functionare unui numar de 6 companii de asigurare, din cauza neindeplinirii cerintelor privind capitalizarea. O noua etapa de majorare a capitalului social va fi finalizata la 30 iunie a.c. Cati asiguratori considerati ca nu se vor putea conforma noilor cerinte?
N.E.C.: Este putin probabil ca actionarii societatilor de asigurare care au adus capital suplimentar in prima etapa de majorare sa nu se conformeze si celei de a doua etape. Ar fi o irosire de resurse financiare in acest caz, doar daca nu au efectuat prima majorare cu scopul de a cesiona participatiile in primul semestru al anului curent. Am avut o serie de discutii privind potentiali investitori din Austria, Grecia, Italia, Franta, Israel, insa din convorbirile purtate am inteles ca acestia ar fi interesati de revitalizarea unora dintre societatile carora recent le-a fost retrasa autorizatia tocmai din cauza faptului ca actionarii existenti nu au avut capacitatea financiara sau nu au dorit sa investeasca in continuare in activitatea de asigurari. Ramane de vazut, insa nu cred ca vor mai fi mari variatii fata de numarul actual de asiguratori, de 37.
XPRIMM: 2005 poate fi considerat drept un an al achizitiilor pentru piata de profil din Romania. Considerati ca in 2006 aceasta tendinta se va mentine?
N.E.C.: Din convorbirile care au avut loc in ultima perioada intre Comisie si potentiali investitori, am aflat ca se poarta deja discutii in vederea achizitiei unor societati. Interes pentru accesul pe piata romaneasca exista si de aceea cred ca da, si in 2006, vom asista la achizitii, dar totodata si la infiintari de societati noi. Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, statut care implica libera circulatie a serviciilor, nu excludem posibilitatea ca mari societati de asigurare prezente in UE sa desfasoare activitate in Romania prin intermediari, drept pentru care rolul acestora va creste.
XPRIMM: Care considerati ca ar fi impactul aplicarii normelor SOLVENCY II asupra pietei romanesti de asigurari?
N.E.C.: Discutiile asupra modelului de solvabilitate Solvency II, prin care se are in vedere corelarea capitalului cu riscurile, nu sunt inca finalizate si, in consecinta, nu se stie exact de cand aceasta va fi aplicabil. Cert este ca piata romaneasca trebuie sa parcurga intai experienta aplicarii primului model, cel prevazut la momentul actual in Directivele europene, la fel cum au facut-o si celelalte tari membre UE.
Anticipam insa acest moment prin introducerea cerintei legale ca societatile de asigurare sa isi constituie comitete de risc si sa monitorizeze si sa gestioneze toate riscurile asociate activitatii pe care o desfasoara. De asemenea, vom acorda o atentie tot mai mare verificarii modului in care societatile isi organizeaza si implementeaza proceduri de control intern si proceduri anti-frauda, pentru ca de calitatea acestora depinde si calitatea activitatii de monitorizare a riscurilor. Concomitent, intreaga filosofie de supraveghere va fi schimbata de la cea de tipul verificarii conformitatii catre una bazata preponderent pe analiza riscurilor.
Cred ca este prea devreme pentru a analiza impactul unui model care nu este inca definitivat si pana cand societatile de asigurare nu vor fi finalizat implementarea corespunzatoare a procedurilor pe care le-am mentionat.
alexandru.ciuncan@mxp.ro
mihaela.circu@mxp.ro
12.05.2006
