Originea acestora se afla in evolutia si tendintele demografice privind imbatranirea populatiei concomitent cu reducerea natalitatii, cresterea duratei medii de viata, inflatie, in costurile tot mai mari necesitate de perioada post-activa, in pensionarea timpurie, in cresterea calitatii vietii si, nu in ultimul rand, in reducerea ratei de dependenta (respectiv scaderea numarului de contribuabili si cresterea numarului pensionarilor).
Cu astfel de situatii se confrunta majoritatea tarilor lumii. Daca ne referim numai la Uniunea Europeana, schimbarile demografice vor remodela intreaga economie si societate. Tendintele rezultate din reducerea natalitatii, cresterea duratei medii de viata si a sperantei de viata la nastere, precum si imbatranirea generatiei "baby-boom" contribuie la fenomenul de imbatranire a populatiei. In acelasi grup de tari se estimeaza ca, intre anii 2005-2050, se va modifica fundamental structura populatiei pe grupe de varsta. Cei cu varste de peste 65 de ani vor reprezenta in anul 2050 peste 30% din totalul populatiei, fata de 17% in prezent, in timp ce ponderea populatiei de 24 de ani se va reduce in acelasi interval de timp, de la 30% la 23%. Acest proces va fi asemanator in multe alte tari, Japonia si Coreea de Sud fiind primele in acest clasament.
Toate aceste fenomene genereaza presiuni foarte mari asupra bugetelor de asigurari sociale, care nu mai pot face fata nivelurilor de cheltuieli pe care le implica plata pensiilor. Este vorba atat de nivelul acestora, cat si de durata mult mai mare in care pensiile trebuie platite celor in drept. De aceea, in multe tari sunt deja ingrijoratoare consecintele financiare ale tendintelor demografice si se incearca gasirea unor solutii care sa fie echitabile pentru toate generatiile existente la un moment dat in societate, precum si pentru generatiile viitoare.
Sursele de finantare a pensiilor difera substantial de la o tara la alta, in functie de legislatiile nationale, precum si de situatia economica si sociala a fiecareia. In cele mai multe tari, sursa principala o reprezinta contributia persoanelor angajate care se constituie intr-un fond central din care se platesc aproape imediat pensiile cuvenite pensionarilor.
Asadar, este vorba de o redistributie a veniturilor, principiu pe care se bazeaza sistemul PAYG. Dat fiind marile probleme legate de insuficienta fondurilor astfel colectate pentru a plati pensiile, multe tari au luat in considerare reforma sistemelor nationale de pensii prin care raspunderea pentru veniturile din perioada post-activa nu mai revine numai statului, cat si angajatorului si angajatului. Alaturi de aceste masuri, in paralel, se trece la cresterea varstei de pensionare, reducerea beneficiilor acordate de stat si trecerea catre administrare privata, dar strict supravegheata. Alte solutii care se intalnesc deja, in special in tarile dezvoltate, constau in pensionarea in etape, adica trecerea de la perioada activa cu un program normal la cea de pensionare treptat, printr-un program flexibil sau program redus pe o anumita perioada de timp, pentru a avea o mai mare populatie ocupata. Acest lucru ajuta cel putin din doua motive: persoanele respective nu devin din producatori de venituri - consumatori ai bugetelor de asigurari sociale, dimpotriva, continua sa produca, contribuind astfel la bugetul asigurarilor chiar daca, evident, cu o cota mai mica. Incurajarea cresterii natalitatii, eforturi mai mari pentru formarea profesionala, cresterea flexibilitatii fortei de munca si reducerea somajului reprezinta alte masuri care sunt luate in considerare.
Click aici pentru detalii!
Violeta CIUREL
Director General Global Pensions
ING Group