Varujan VOSGANIAN, Presedintele Comisiei Buget, Finante, Banci, Senatul Romaniei
Cred ca este necesara o anumita obligativitate insa trebuie gasita o formula care sa adapteze legislatia fiscala conditiilor locului.
XPRIMM: In ce masura Comisia de Buget, Finante, Banci din cadrul Senatului ia in calcul acordarea de deductibilitati pentru clasele de asigurari de viata, non-viata, pensii si sanatate?
Varujan VOSGANIAN: In legatura cu deductibilitatea, situatia este foarte delicata. Pe de o parte, cred ca ar trebui sa dam dovada de bunavointa, dar si de vocatie strategica de a sustine accelerarea dezvoltarii sistemului de asigurari. Pe de alta parte, cred ca detinem o configuratie fiscala potrivnica unei asemenea intentii. Cred ca Romania va deveni o tara cu adevarat capitalista in momentul in care monopolul statului asupra sistemului de asigurari sociale va fi inlaturat. Pana atunci, atat la nivelul mentalitatilor, al protectiei sociale, dar si la nivelul actorilor pietei, ma refer la investitorii strategici, vom ramane o tara tributara unor sisteme de organizare anacronica.
Am facut un efort considerabil de a suplimenta veniturile claselor mijlocii prin reducerea severa a impozitului pe venit, cu cel putin 7 puncte procentuale, de la o cota medie de 27% la o cota unica de 16%. Astfel, am lasat la dispozitia contribuabililor, persoane fizice si juridice, circa 1 mld. EUR in anul 2005. Aceste modificari vor aduce, in cursul perioadei 2005-2008 un plus de circa 5-6 mld. EUR. In opinia mea, am facut deja un gest de bunavointa fata de aceste categorii si nu stiu daca bugetul de stat mai poate suporta o suplimentare de acest gen.
Fac referire in mod special la clasa de indivizi cu venituri mijlocii, deoarece aceasta trebuie sa fie in mod special interesata de marirea pachetelor de servicii, prin intermediul fondurilor private de asigurari de sanatate si a celor private de pensii.
In elaborarea strategiei fiscale pentru anul 2006, am urmarit, ca obiective, mentinerea cotei de TVA la 19%. Nu se pune problema maririi cotei unice de impozitare de 16% sau a altor impozite cu impact social, in conditiile in care se urmareste diminuarea CAS-ului cu 2% si mentinerea deficitului bugetar sub 1%.
In ceea ce priveste piata asigurarilor, atat Legea 32, dar si Legea 136 vor fi modificate in Parlament conform rigorilor acquis-ului comunitar.
XPRIMM: Cum apreciati ideea obligativitatii asigurarilor impotriva calamitatilor naturale?
V. V.: In privinta calamitatilor, problema prezinta diferite nuante, deoarece nu putem introduce obligativitatea asigurarii impotriva calamitatilor naturale intr-o forma simplista, Romania fiind expusa diferentiat. De exemplu, Bucurestiul este foarte expus la riscul seismic, in timp ce Sighisoara nu s-a confruntat cu acest tip de risc decat in perioada asezarii placilor tectonice. Alte orase sunt expuse inundatiilor, acest lucru nefiind valabil neaparat si pentru Bucuresti. De aceea, trebuie gasita o formula care sa adapteze legislatia fiscala conditiilor locului.
Avem o comisie inter-parlamentara care studiaza aceasta problema. Cred ca trebuie instituit un anumit nivel de obligativitate al acestui tip de asigurare. Exista insa anumite segmente care nu detin resursele financiare necesare pentru a incheia acest tip de asigurare. Daca populatia Bucurestiului, proprietara de imobile, poate sa faca acest lucru, nu stiu daca cea din mediul rural are aceasta posibilitate.
Trebuie sa gasim deci o alta formula pentru mediul rural, probabil sa stimulam in aceste regiuni un anumit tip de comportament. Cei care doresc sa isi insuseasca un comportament economic nu trebuie sa se integreze in anumite circuite economice. Astfel, solutia este ca obligativitate acestui tip de asigurare sa nu vizeze decat populatia care doreste sa acceseze programe de creditare, sa contracteze un credit bancar, sau sa se asocieze intr-o forma mai complexa pentru a face apel la leasing. In acest mod, baza asiguratorilor se va dezvolta pe masura aparitiei comportamentului de piata.
XPRIMM: Cum apreciati evolutia bancassasurance si care sunt perspectivele de dezvoltare ale acestui segment?
V. V.: Sistemul bancar trebuie sa faca o reconvertire uriasa, de la domeniul de afaceri la cel privat, de la parteneri persoane juridice, la parteneri persoane fizice. Sistemul bancar din Romania a avut o functionare atipica datorita decalajelor inregistrate la nivelul pietelor financiare. Astfel acesta a sustinut procesele investitionale. In general, sistemul bancar are 3 functii principale. In primul rand acesta trebuie sa asigure fluiditatea fluxurilor financiare prin intermediul liniilor de credit oferite si a finantarilor pe termen scurt. In al doilea rand, trebuie sa asigure credibilitatea unor instrumente de garantare, precum acreditivele, biletele la ordin si alte astfel de sisteme-instrumente de garantare si de crestere a sigurantei in afaceri. In al treilea rand, trebuie sa desfasoare activitati din sfera serviciilor bancare, sau de retail, situatie in care asocierea cu companiile de asigurari este foarte importanta. In acest sens este relevanta amploarea pe care au inregistrat-o parteneriatele de tip bancassurance in tarile europene, ajungand sa egaleze bugetul Uniunii Europene.
In Romania bancassurance-ul este intr-o faza incipienta, dar am incredere ca va cunoaste o evolutie semnificativa.
XPRIMM: Integrarea in Uniunea Europeana presupune promovarea la nivel european a evolutiilor inregistrate de catre Romania in acest sens. In ce masura credeti ca acest demers este indeplinit?
V. V.:In opinia mea, chiar daca promovarea imaginii Romaniei in lume, sau a unei guvernari in ochii opiniei publice este de competenta domeniilor de relatii publice si comunicare, este greu de crezut ca Uniunea Europeana ar putea fi amagita de o buna prezentare a situatiei din tara noastra. Nu cred ca putem promova imaginea Romaniei in Uniunea Europeana altfel decat respectand prevederile acquisului comunitar, respectand recomandarile rapoartelor anuale si respectand cerintele criteriilor de convergenta nominala si reala. In caz contrar, putem fi acuzati de rea credinta, demagogie sau de neintelegerea problemelor reale.
Cei care prezinta situatia Romaniei trebuie sa fie familiarizati cu limbajul diplomatic, cu legislatia europeana, sa aiba un uz curent al limbilor straine si sa aiba o angajare politica bine definita, pentru a nu distruge ceea ce noi deja am construit.
In contextul in care Uniunea Europeana vede peste umarul diplomatiei romanesti ca lucrurile merg bine, dar diplomatia romaneasca nu este capabila sa exprime acest lucru, ar putea sa creada ca acest context nu depinde de activitatea Guvernului. De aceea cred ca activitatea de PR si comunicare trebuie sa fie hotarata. Pe scurt, trebuie sa prezentam situatia reala a Romaniei si sa dam dovada de spirit critic.
XPRIMM: Va multumim!
gianina.ungureanu@mxp.ro
alexandru.ciuncan@mxp.ro
