Vara lui 2026 a aratat cat de vulnerabil este sistemul energetic romanesc. Capacitatile regenerabile au crescut rapid. Soarele si vantul produc tot mai mult. In acelasi timp, stocarea si flexibilitatea raman in urma. Cand hidraulica scade din cauza debitului redus pe Dunare, cand temperaturile ridicate imping consumul in orele de varf si cand productia solara scade seara, sistemul simte presiunea. Importurile si rezervele tehnice trebuie sa intervina. Nu este o criza de generare pe termen lung. Este o problema de sincronizare intre productie, consum si capacitatea de a muta energia in timp, arata o analiza realizata de compania de consultanta Frames.
Pe 29 iunie, in plina canicula, Romania a ajuns in varful clasamentului european al preturilor pe piata pentru ziua urmatoare, cu valori care au depasit 4.200 lei/MWh in orele de seara. Cativa saptamani mai tarziu, seceta prelungita a dus la oprirea, pe rand, a ambelor reactoare de la Cernavoda — pentru prima oara in 23 de ani tara a ramas fara productie nucleara, sursa care asigura in mod normal aproximativ o cincime din energia nationala. Nivelul scazut al Dunarii a redus si productia hidrocentralelor de la Portile de Fier. In unele zile critice, din aproape 19 GW de capacitate instalata, sistemul a reusit sa produca doar 6,9 GW, adica mai putin de o treime din potentialul teoretic.
,,Problema nu a fost lipsa investitiilor, ci dezechilibrul structurii lor. In doar patru ani, capacitatea solara si eoliana a explodat: de la circa 0,6 GW instalati la prosumatori in 2022, la peste 3 GW fotovoltaici, peste 3 GW eolian si 3,7 GW la prosumatori in 2026. Este o reusita reala a tranzitiei energetice’’, spune Adrian NEGRESCU, managerul Frames.
In schimb, investitiile in stocare, centrale pe gaz de rezerva si modernizarea retelelor de transport au avansat mult mai lent. Planul National Integrat Energie si Schimbari Climatice prevedea, pana de curand, doar 16,2 MW de capacitate de stocare la nivel national — o cifra simbolica raportata la miile de megawati regenerabili. Comisia Europeana a subliniat, in raportul de tara pentru 2026, ca reteaua de transport si distributie reprezinta una dintre principalele vulnerabilitati ale Romaniei, incapabila sa tina pasul cu ritmul de dezvoltare a noilor capacitati.
,,Pe scurt, am construit motorul, dar nu si rezervorul. Energia solara abundenta de la pranz nu a putut fi stocata pentru orele de varf ale serii, cand consumul creste si productia fotovoltaica scade’’, a mai spus Negrescu.
Proiectele care schimba logica: stocare integrata la scara mare
Solutia nu mai este teoretica. Ea se construieste deja pe teren. Un exemplu relevant este proiectul hibrid de la Ogrezeni (judetul Giurgiu), dezvoltat de compania austriaca Enery, considerat unul dintre cele mai mari proiecte solar-plus-stocare din Europa. Capacitatea fotovoltaica de 761 MWp este cuplata cu un sistem de stocare de 534 MW / 1.068 MWh. Investitia totala se ridica la aproximativ 460 de milioane de euro — una dintre cele mai mari investitii private din energie realizate in Romania. In faza de constructie sunt estimate circa 350 de locuri de munca, cu o componenta importanta de executie si aprovizionare locala. Odata finalizat, in 2027, parcul ar urma sa produca anual 1,4–1,5 TWh, echivalentul consumului a aproximativ 684.000 de gospodarii.
Ogrezeni ilustreaza directia necesara: proiecte care nu mai vand doar megawati de productie bruta, ci si flexibilitate — capacitatea de a muta energia din intervalele de abundenta catre orele de deficit. Fiecare luna de intarziere in astfel de santiere se traduce in ore de varf acoperite din import scump, in loc de energie stocata local.
Cererea creste, iar mixul trebuie sa se adapteze
Consumul intern net este estimat la circa 53.600 GWh in 2026, cu varfuri instantanee care s-au apropiat de 7.000 MW in plina vara. Pe termen mediu, autoritatile anticipeaza adaugarea a aproape 13 GW de capacitati noi pana in 2032, intr-un mix care include gaze naturale, nuclear, eolian, fotovoltaic si aproximativ 2,25 GW de stocare in baterii. Finalizarea unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda ar putea ridica ponderea nucleara de la 18–20% catre circa 30% din consum. In paralel, capacitatile pe carbune (aproximativ 1.900 MW) urmeaza sa fie retrase pana cel tarziu la finalul lui 2030, conform angajamentelor din PNRR. Acest calendar face urgenta inlocuirea lor cu surse flexibile, nu doar cu regenerabile suplimentare.
Doua blocaje structurale raman nerezolvate
Potrivit analistilor de la Frames, primul este legislativ si de piata. Mecanismele de raspuns al cererii — prin care consumatorii mari sunt platiti sa-si reduca sau sa-si mute consumul in orele critice — sunt inca afectate de bariere de reglementare. ANRE a anuntat ca Romania devine prima tara din UE care adopta un mecanism explicit de plata pentru reducerea cererii. Ramane insa de vazut cat de rapid si de atractiv va fi implementat pentru industriile mari (siderurgie, ciment, chimie), al caror consum nu poate fi oprit instantaneu, dar poate fi programat daca regulile sunt clare.
Al doilea blocaj este reteaua. Modernizarea liniilor de transport si distributie ramane, potrivit Comisiei Europene, principala vulnerabilitate structurala. Fara ea, chiar si proiectele de stocare si regenerabile deja construite risca sa nu poata fi integrate eficient, iar congestiile pot anula partial beneficiile investitiilor din amonte. De la 2026, alocarea de capacitate de retea trece la un mecanism competitiv, ceea ce aduce mai multa disciplina, dar necesita o implementare predictibila.
Flexibilitatea pe partea de consum: contoare inteligente si tarifare orara
O parte importanta a solutiei vine din modul in care se consuma energia. Guvernul a anuntat instalarea a aproximativ 800.000 de contoare inteligente, capabile sa masoare consumul in timp real. Odata finalizat proiectul, va deveni posibila introducerea tarifarii dinamice.
Consumatorii care isi programeaza aparatele electrocasnice sau incarcarea masinilor electrice in orele cu surplus solar ar putea economisi, potrivit primelor estimari, intre 10% si 20% din factura anala. Prosumatorii — sute de mii de gospodarii si firme — contribuie deja la acoperirea consumului local din timpul zilei si pot reduce presiunea pe retea daca sunt echipati cu baterii.
Vara lui 2026 a confirmat diagnosticul
,,Romania a investit corect si rapid in productie regenerabila, dar insuficient, pana acum, in capacitatea de a o folosi la momentul potrivit. Directia s-a schimbat. Proiecte precum Ogrezeni arata ca investitiile private pot aduce simultan capacitate si flexibilitate, cu impact local’’, mai spune Adrian NEGRESCU.
Miza pentru anii urmatori nu mai este daca sistemul poate produce suficienta energie — capacitatea instalata exista si continua sa creasca —, ci daca are disciplina de executie si cadrul institutional necesare pentru a finaliza la timp stocarea, modernizarea retelelor si instrumentele de flexibilitate a consumului. Acestea vor decide daca valul regenerabil se transforma intr-un avantaj de securitate energetica sau daca vulnerabilitatile de vara se repeta an dupa an.
Toate opiniile exprimate in aceasta analiza Frames au caracter pur informativ si nu reprezinta un instrument asociat investitiilor financiare.
Frames este un think tank economic specializat in dezvoltarea de analize si studii de piata privind economia. In cei peste 20 de ani de existenta, Frames a devenit unul dintre jucatorii relevanti in domeniul analizei de business din Romania, analizele sale adresate investitorilor si publicului larg oferind o perspectiva concreta privind dinamica de business la nivel local si international.