Nivelurile istoric scazute ale apelor din Rin si Dunare perturba transportul de marfuri, pun in pericol anumite infrastructuri energetice si agraveaza presiunile asupra mai multor sectoare industriale europene.
Desi se preconizeaza ca nivelurile apelor vor ramane scazute pe termen scurt, efectele acestora ar putea persista in lunile urmatoare si ar putea afecta cresterea economica a celor mai vulnerabile economii.
Cifre cheie:
· 8 cm: nivelul apei din Rin la Kaub a scazut la doar 8 cm pe 18 august, cu mult sub pragul de 78 cm la care navigatia devine restrictionata si sub minimul istoric anterior de 25 cm inregistrat in 2018.
· 20%: la inceputul lunii august, barjele de pe Rin transportau doar aproximativ 20% din incarcatura lor obisnuita.
· 72%: ponderea transportului european pe caile navigabile interioare reprezentata de Rin (60%) si Dunare (12%).
· Pana la -0,4 puncte procentuale de crestere: in timpul precedentului episod major de niveluri scazute ale apei din 2018, cresterea PIB-ului real al Germaniei a fost redusa cu 0,3 pana la 0,4 puncte procentuale.
Raurile europene au atins niveluri istorice scazute
De cateva luni incoace, Europa se confrunta cu o serie de conditii de caldura si seceta exceptionale, care au redus semnificativ debitul multor rauri.
Consecintele sunt deosebit de evidente pe Rin si pe Dunare, doua cai navigabile strategice pentru transportul si activitatea economica a continentului.
Nivelul apei din Rin a atins un nou minim istoric la inceputul lunii august la statia de masurare din Kaub, Germania, in timp ce mai multe tronsoane ale Dunarii din Ungaria si Romania au inregistrat, de asemenea, niveluri nemaintalnite pana acum.
Dincolo de problema de mediu, aceasta situatie are acum efecte economice tangibile.
Nivelurile scazute ale apei afecteaza in mod direct circulatia marfurilor, functionarea anumitor instalatii energetice si, prin extensie, activitatea sectoarelor industriale care depind de aceasta infrastructura.
O criza logistica care ameninta lanturile de aprovizionare
Desi transportul pe caile navigabile interioare reprezinta doar o mica parte din transportul european de marfuri, acesta joaca un rol strategic in mai multe tari traversate de Rin si Dunare (5,4% din marfuri in Germania si pana la 19,2% in Romania).
Potentialul de transfer catre alte moduri de transport ramane limitat.
O nava fluviala poate transporta aproape 2.000 de tone de marfuri, comparativ cu pana la 1.500 de tone in cazul unui tren de marfa si doar 25 de tone in cazul unui camion-cisterna.
Consecintele nivelurilor scazute ale apei sunt deja evidente, atat in ceea ce priveste volumele transportate, cat si costurile de transport.
La inceputul lunii august, unele barje care navigau pe Rin au putut transporta doar aproximativ 20% din capacitatea lor obisnuita.
Pe anumite tronsoane ale Dunarii, operatorii au fost, de asemenea, nevoiti sa-si reduca incarcaturile – cu pana la 40% pe tronsonul romanesc al fluviului.
In timpul ultimei secete majore din 2018, costul transportului fluvial a crescut de 2,5 ori pentru marfurile vrac uscate si de pana la 4,5 ori pentru marfurile vrac lichide, din cauza restrictiilor de incarcare si a suprataxelor impuse de operatori.
Sectorul energetic se afla, de asemenea, sub presiune in Europa Centrala
Consecintele secetei nu se limiteaza la sectorul transporturilor.
Dunarea joaca, de asemenea, un rol vital in racirea anumitor centrale nucleare.
In Ungaria si Romania, nivelurile scazute ale apei din rau au perturbat deja functionarea centralelor de la Paks si Cernavoda, care sunt singurele surse de energie nucleara din tarile respective si reprezinta aproximativ 40% din productia de energie electrica a Ungariei si 20,5% din cea a Romaniei.
Pentru a compensa scaderea productiei, operatorii trebuie sa importe energie electrica sau sa recurga la centralele electrice pe gaz, care sunt mai costisitoare.
Desi nu exista un risc imediat de intreruperi generalizate ale alimentarii cu energie electrica, aceasta situatie determina totusi cresterea facturilor la energie si agraveaza tensiunile pe pietele regionale.
In Romania, de exemplu, energia electrica importata costa de 2 pana la 2,5 ori mai mult decat cea produsa pe plan intern.
In plus, guvernele maghiar si roman au luat deja masuri pentru a reduce temporar consumul de energie electrica al anumitor mari consumatori industriali, in vederea diminuarii presiunii asupra sistemului.
Aceste reduceri afecteaza in special industriile mari consumatoare de energie, precum sectoarele auto, chimic si al materialelor de constructii, si se preconizeaza ca vor avea un impact negativ asupra activitatii industriale in luna august.
Sectorul chimic german in prima linie
Sectorul chimic german, concentrat in mare parte de-a lungul Rinului, este unul dintre sectoarele cele mai dependente de transportul fluvial.
Complexul BASF din Ludwigshafen ilustreaza aceasta vulnerabilitate: situat la sud de punctul critic de la Kaub, acesta transporta aproximativ 40% din marfurile sale cu barje fluviale.
O deteriorare suplimentara a nivelului scazut al apei ar putea provoca noi perturbari ale legaturilor cu marile porturi din Amsterdam, Rotterdam si Anvers, care sunt esentiale pentru lantul sau de aprovizionare.
Aceasta lovitura survine intr-un moment in care industria chimica germana este deja slabita de costurile ridicate ale energiei si de pierderea competitivitatii, productia scazand cu aproximativ 20% incepand din 2018.
Vulnerabilitatea tot mai mare a economiei europene
Pe termen scurt, prognozele hidrologice prevad doar o imbunatatire limitata a situatiei.
Pe Rin, perioada sezoniera de niveluri scazute ale apei dureaza de obicei pana in toamna, ceea ce sugereaza ca perturbarile vor continua probabil in urmatoarele saptamani.
La scara mai larga, reducerea stratului de zapada, retragerea ghetarilor si cresterea valurilor de caldura extreme ar putea face ca astfel de evenimente sa devina mai frecvente in viitor.
Aceasta situatie evidentiaza necesitatea ca intreprinderile si factorii de decizie publici sa integreze mai bine riscurile climatice in strategiile lor logistice, industriale si energetice.
Pentru companiile care depind de transportul pe caile navigabile interioare, provocarea depaseste acum gestionarea ad-hoc a unui singur episod de seceta: ea ridica problema diversificarii lantului de aprovizionare si a capacitatii acestora de a absorbi perturbari legate de clima din ce in ce mai frecvente.
„Nivelurile scazute ale apei din Rin si Dunare arata ca fenomenele meteorologice extreme nu mai reprezinta doar o problema de mediu. Acestea devin un factor economic capabil sa afecteze simultan activitatea logistica, energetica si industriala. Situatia actuala este cu atat mai ingrijoratoare cu cat a survenit mai devreme si cu o intensitate mai mare decat in 2018, pe fondul unei cresteri economice europene mai slabe”, explica Eve BARRE, economist la COFACE.