Anul acesta, pe 4 martie, se implinesc 42 de ani de la cutremurul devastator din 1977. Soldat cu peste 1.500 de victime si peste 11.300 raniti, acesta a fost cel mai violent fenomen natural ce a lovit Romania in secolul XX, din punctul de vedere al pierderilor umane. Ce ar insemna in prezent un astfel de eveniment?Cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, seismul a avut loc pe 4 martie 1977, ora 21:22, la o adancime de 100 de kilometri si a durat aproximativ 55 de secunde. In urma acestuia si-au pierdut viata 1.578 de oameni, dintre care 1.424 numai in Bucuresti. La nivelul intregii tari au fost 11.321 de raniti (7.598 in Bucuresti), iar 156.000 de apartamente din zonele urbane si 21.500 de case rurale au fost distruse sau afectate serios, se arata intr-un raport publicat de IGSU.
De asemenea, pagubele produse au fost estimate la peste 2 miliarde dolari. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat in Bucuresti.
Bucurestiul a fost orasul cel mai afectat. Circa 33 de cladiri si blocuri mari s-au prabusit. Dintre acestea, 28 erau construite inainte de 1940. In centru au disparut blocurile Scala, Continental - Colonadelor, Dunarea, Casata, Nestor s.a. In afara de capitala tarii, cele mai afectate judete au fost cele situate in proximitatea Bucurestiului: Prahova, Dambovita, Teleorman, Vaslui, Iasi, Galati si Buzau.
Cutremurul din 1977 a fost, poate, cel mai distrugator eveniment de acest tip care a lovit Romania si, in special Bucurestiul. Energia distructiva eliberata de seism a fost egala cu cea emisa de 10 bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima.
Ce s-ar intampla acum in cazul unui dezastru?
Ulterior, s-au refacut codurile ingineresti si legislatia, dar probabil ca mai avem multe de facut in vederea pregatirii pentru seism asemanator. Acum, la peste patru decenii de la dezastru, multi bucuresteni locuiesc tot in cladiri despre care expertii spun ca se vor prabusi la un cutremur mare. Numai in Capitala sunt, in prezent, 349 de cladiri incadrate in clasa I de risc seismic, fiind considerate pericol public. La acestea se adauga alte 360 de imobile in clasa a II-a de risc seismic si 111 cladiri in clasa a III-a.
In cazul producerii unui seism similar celui din 4 martie 1977, valoarea pagubelor estimate la nivelul zonelor afectate din Romania ar totaliza pana la 6,6 miliarde euro, din care doar 1,5 miliarde euro daune asigurate, conform estimarilor specialistilor. Astfel, ar fi afectate peste 846.800 de locuinte, dar doar 147.974 ar fi asigurate (17,5%), potrivit datelor UNSAR.
In octombrie 2018, s-a desfasurat, in Bucuresti, cel mai complex exercitiu de interventie post-seism. Conform scenariului, bilantul indica peste 3.000 de morti in Capitala si peste 4.200 de cladiri afectate, in cazul unui cutremur de 7,5 grade pe scara Richter. De asemenea, numarul ranitilor ar fi de circa 5.200, in timp ce peste 40.000 persoane raman fara adapost, 35.000 fara electricitate si 45.000 fara apa potabila.
Romania este una dintre tarile europene cele mai vulnerabile la dezastrele naturale
In tarile din intreaga lume apar deja dovezile impactului negativ al schimbarilor climatice, iar Romania nu face exceptie. Riscurile legate de clima si dezastrele naturale devin "noua normalitate", ceea ce are intotdeauna un pret ridicat, avertizeaza Banca Mondiala.
Indiciile arata ca, in Romania, clima se va schimba considerabil in urmatorii 50-100 de ani, iar estimarile impactului general al pericolelor legate de clima arata ca doar daunele prognozate sa afecteze anual infrastructura s-ar dubla pana in 2020 si ar putea sa fie de sase ori mai mari pana in 2080.
"Cu peste 75% din populatie (dintre care, 65% in mediul urban) vulnerabila la cutremure si 45% din intreaga forta de raspuns nationala aflata in zone cu pericole ridicate de cutremur, un viitor seism ar putea sa aiba consecinte catastrofice pentru intreaga economie nationala", spun specialistii Bancii Mondiale.
Sub 20% din locuinte sunt asigurate
Cutremurele se numara, alaturi de inundatii si alunecari de teren, printre cele trei riscuri catastrofale la care este expusa cel mai mult Romania, in cazul unui astfel de eveniment Bucuresti numarandu-se printre zonele urbane unde se vor inregistra cele mai multe pagube.
Pentru protectia financiara a locuintelor impotriva celor trei riscuri catastrofale - cutremure, inundatii si alunecari de teren - a fost dezvoltat sistemul asigurarilor obligatorii de locuinta, administrat de societatea privata PAID Romania - Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale. De asemenea, cei care doresc sa isi protejeze locuinta impotriva unor riscuri suplimentare si contra unei sume mai mari, pot opta, pe langa asigurarea obligatorie PAD, si pentru o polita facultativa.
In ciuda pericolelor la care sunt expuse cele peste 8,5 milioane de locuinte din Romania, gradul de asigurare ramane si la inceputul acestui an sub 20%, respectiv doar putin peste 1,7 milioane de locuinte au o polita PAD.
Asadar, nevoia unei polite de asigurare pentru locuinte este in crestere. In acest sens, APPA - Asociatia Pentru Promovarea Asigurarilor a desfasurat, anul trecut, a patra editie a Campaniei "Octombrie - Luna Asigurarilor de Locuinte", proiect care are ca obiective cresterea gradului de constientizare a romanilor cu privire la pericolele la care le este expusa locuinta, precum si informarea acestora cu privire la formele de protectie financiara pe care le ofera incheierea unei asigurari obligatorii sau facultative de locuinta.
Reamintim ca incheierea unei asigurari obligatorii impotriva dezastrelor naturale (polita PAD) nu este permisa in cazul locuintelor din cladirile cu bulina rosie!
In 2018, pe teritoriul Romaniei au fost inregistrate 307 cutremure, de magnitudini mici si medii, conform datelor disponibile pe site-ul Institutului National pentru Fizica Pamantului - INFP, analizate de 1asig.ro (n. red. nu sunt incluse in centralizare cele resimtite in Romania, dar cu epicentrul in afara granitelor tarii sau in Marea Neagra). In primele doua luni din 2019 au avut loc 60 de cutremure pe teritoriul Romaniei, iar pe 1 martie a avut loc un seism de 3,6 grade pe scara Richter.
Cel mai puternic seism din 2018 - si cel mai puternic seism din ultimii 14 ani - s-a produs la finalul lunii octombrie, avand magnitudinea de 5,8 grade pe scara Richter. Acesta a avut loc in judetul Buzau, zona seismica Vrancea, la o adancime de 151 de kilometri.