De-a lungul anilor, inundatiile, seceta si cutremurele au rezultat in mii de victime si miliarde de euro daune aduse infrastructurii fizice din Romania, care au afectat capacitatea de productie a economie si i-au afectat in mod disproportionat pe cei saraci, arata Donato De ROSA, Economist Sef si Maja MURISIC, Specialist in mediu, intr-un articol publicat pe blogul Bancii Mondiale.
Banca Mondiala a finalizat de curand Diagnosticul sistematic de tara care evidentiaza vulnerabilitatea Romaniei fata de dezastrele naturale.
Romania: Peste 75% din populatie este vulnerabila la cutremure
In tarile din intreaga lume apar deja dovezile impactului negativ al schimbarilor climatice, iar Romania nu face exceptie. Riscurile legate de clima si dezastrele naturale, incluzand cresterea incidentei inundatiilor grave pe continente si a secetelor tot mai intense si mai frecvente, devin "noua normalitate", ceea ce are intotdeauna un pret ridicat, se arata in articol.
Din 1990, 77 de evenimente de dezastre grave au fost inregistrate in Romania, rezultand in peste 3,5 miliarde dolari ca daune directe (la valoarea dolarului de astazi) sau 3,5% din PIB-ul mediu din aceeasi perioada.
De asemenea, indiciile arata ca, in Romania, clima se va schimba considerabil in urmatorii 50-100 de ani, iar estimarile impactului general al pericolelor legate de clima arata ca doar daunele prognozate sa afecteze anual infrastructura s-ar dubla pana in 2020 si ar putea sa fie de sase ori mai mari pana in 2080.
De altfel, primele astfel de indicii sunt subliniate de modificarile deja existente la nivelul temperaturilor si al precipitatiilor de pe teritoriul tarii noastre, evidentiate de datele Ministerului Mediului la solicitarea 1asig.ro. Conform acestora, exista o tendinta de crestere a temperaturilor in trei din patru anotimpuri, dar si modificari semnificative ale altor indicatori climatici, precum descresterea grosimii stratului de zapada si cresterea duratei maxime a valurilor de caldura.
Donato De ROSA si Maja MURISIC mai vorbesc, in articol si de alte dezastre naturale, necauzate de schimbarile climatice, care au, de asemenea, un impact semnificativ. In ultimii 100 de ani, 13 cutremure au dus la 2.630 de victime si au afectat peste 400.000 de persoane. Cu peste 75% din populatie (dintre care, 65% in mediul urban) vulnerabila la cutremure si 45% din intreaga forta de raspuns nationala aflata in zone cu pericole ridicate de cutremur, un viitor seism ar putea sa aiba consecinte catastrofice pentru intreaga economie nationala.
Politicile eficiente pot sa conteze
Conform celor doi autori ai articolului, rezilienta in fata schimbarilor climatice si a dezastrelor naturale necesita politici corecte, o coordonare eficienta la diferite niveluri ale guvernului si intre sectoare si o mobilizare a importante resurse financiare. Printre actiunile intreprinse de diverse state pentru limitarea consecinelor dezastrelor naturale se numara investitii specializate in infrastructura, dar si sisteme eficiente de alerta timpurie, care pot sa imbunatateasca prognoza meteorologica si emiterea din timp a alertelor.
De exemplu, studiile arata ca emiterea timpurie a alertelor inainte de inundatiile cauzate de fluviile Elba si Dunare din 2002 au permis ca 31% din populatia din zonele inundate sa ia masuri de preventie, precum mutarea vehiculelor in afara zonei inundate sau protejarea documentelor importante si a obiectelor de valoare, reducand astfel semnificativ impactul inundatiilor.
Cu o prevenire mai buna, consecintele inundatiilor din 2010 din Romania, care au dus la daune de 1,1 miliarde de euro si au afectat peste 12.000 de persoane, cu 26 de decese, ar fi fost mult diminuate. In fapt, un studiu al Bancii Mondiale estimeaza ca implementarea masurilor de preventie in Romania ar putea sa reduca daunele materiale cu pana la 13% si pierderile legate de bunastarea oamenilor cu pana la 16%, se arata in articol.
Multe tari au implementat si politici axate pe cresterea rezilientei din perioada imediat urmatoare unui dezastru. Un astfel de exemplu il reprezinta programele de reciprocitate a riscurilor care incurajeaza sectorul privat sa reduca riscul excesiv. Importanta accesului la un fond global de capital de risc a fost demonstrata imediat dupa cutremurul din Chile din 2010, atunci cand aproape 95% din cele 8 miliarde de dolari din daunele asigurate au fost transferate de pe piata interna catre reasiguratori internationali.
Se estimeaza ca implementarea unor astfel de politici pentru cresterea rezilientei in Romania ar rezulta in reducerea generala a daunelor materiale cu pana la 2,8% si a pierderilor legate de bunastarea oamenilor cu pana la 14%.
Rezilienta incepe cu o buna guvernanta
Indiferent daca este vorba de reabilitarea cladirilor pentru a rezista la cutremure, imunizarea la schimbarile climatice si modernizarea agriculturii, imbunatatirea gestionarii resurselor de apa sau diminuarea riscurilor de inundatii, gradul de pregatire al Romaniei la consecintele dezastrelor naturale este limitat din cauza slabiciunii institutiilor, arata autorii Donato De ROSA si Maja MURISIC.
Desi autoritatile din Romania recunosc ca imbunatatirea politicilor si a modului in care institutiile functioneaza poate sa aiba un rol important in reducerea costurilor economice ale riscurilor climatice si ale dezastrelor naturale, agenda reformelor nu este finalizata.
Implementarea Directivei UE privind gestionarea inundatiilor a ajutat Romania sa identifice si sa cartografieze zonele cu risc potential de inundatii. Alte initiative au inclus dezvoltarea planurilor nationale si regionale de gestionare a riscurilor.
Cu toate acestea, lipsa investitiilor in reducerea riscurilor seismice pentru cladiri ramane o problema importanta. Pentru a reduce daunele potentiale in cazul unui cutremur, exista necesitatea de a creste suma alocata de catre guvern pentru modernizarea parcului imobiliar, atat ce finantat de catre stat sau de catre mediul privat, si crestea nivelului de constientizare de catre locuitori a urgentei gestionarii riscurilor seismice.
Riscurile climatice si legate de dezastre vor creste in viitor si raman multe de facut in Romania pentru a limita consecintele acestora.
Politicile mai bune si o coordonare institutionala mai eficienta vor ajuta la reducerea riscurilor, la protejarea vietilor si a bunastarii oamenilor din Romania si vor reduce daunele aduse activelor naturale, fizice si economice.
Articolul in original poate fi accesat aici.
PROMO